EXCLUSIV Cristina Chiriac: Cotele de gen nu exclud meritocrația. Ce a descoperit după analiza a 85 de companii listate

Cristina Chiriac a vorbit, în podcastul „Picătura de business”, moderat de Radu Preda, despre aplicarea cotelor de gen și transparența companiilor listate la Bursa de Valori București. Antreprenoarea a analizat 85 de societăți de pe piața reglementată și a comparat informațiile publicate de mai multe instituții și platforme. Cercetarea a fost realizată în lunile iunie și iulie. Rezultatele complete urmează să fie prezentate în septembrie.

Cristina Chiriac susține că cotele de gen și meritocrația nu se exclud

Cotele de gen sunt susținute de Cristina Chiriac de aproximativ 15 ani, perioadă în care subiectul a provocat reacții diferite atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Invitată de Radu Preda să explice de ce consideră că aceste cote nu reprezintă opusul meritocrației, antreprenoarea a arătat că poziția sa se bazează pe studierea pieței și a modelelor aplicate în alte state.

„Principiul acesta al cotelor de gen îl susțin de mulți ani de zile, de vreo 15 ani, aproximativ în momentul în care România a început să însemne ce înseamnă antreprenoriat. Și la început a fost extrem de neînțeles și de dezbătut, atât de către femei, cât și de către segmentul feminin. Bărbații ne întrebau de ce vă trebuie cote de gen dacă sunteți suficient de inteligente, iar femeile care făceau parte sau fac parte din categoria aceasta educată spuneau că nu ne trebuie cote de gen, pentru că noi suntem suficient de puternice și de deștepte să ajungem pe meritocrație”, a declarat Cristina Chiriac.

Aceasta a precizat că a încercat să înțeleagă motivele pentru care Germania și alte state au introdus asemenea mecanisme. În loc să-și fundamenteze afirmațiile exclusiv pe experiența personală, a decis să studieze piața reglementată din România și modul în care companiile respectă cerințele privind reprezentarea de gen.

„Am stat foarte mult timp să mă gândesc de ce Germania, de exemplu, și alte țări au impus cotele de gen. Și am început să studiez. Adică declarația aceasta pe care tu ai citat-o nu vine ca urmare a unei experiențe proprii. Pentru că, uite, vezi, asta am tot văzut în ultimii 36 de ani. Ne pricepem la toate, vorbim despre toate, chiar dacă nu am fost în locul acela. În consecință, am cercetat toată piața reglementată din România, pentru că există o lege, încă din 2025, care impune cote de gen în cadrul companiilor care sunt pe piața reglementată”, a explicat Cristina Chiriac.

Cercetarea a vizat 85 de companii de pe piața reglementată

Analiza prezentată în podcast s-a concentrat exclusiv asupra societăților de pe piața reglementată, fără a include firmele tranzacționate pe piața AeRO. Cristina Chiriac a explicat că a verificat individual toate companiile care aveau situațiile financiare depuse la 31 decembrie 2025.

„Doar piața reglementată. Pentru că avem și categoria AeRO. Acolo nu avem această condiționalitate. Dar pe piața reglementată, acolo unde se presupune că avem salba de aur a României în ceea ce privește guvernanța corporativă în mediul de afaceri, care ar trebui să se respecte. Am făcut o analiză. Companie cu companie. Din toate cele care aveau situațiile depuse la 31 decembrie 2025. N-am cerut date de la… Adică e recentă cercetarea”, a afirmat aceasta.

Studiul a fost desfășurat pe parcursul a două luni, iar obiectivul a fost verificarea informațiilor disponibile public pe site-urile Bursei de Valori București și Autorității de Supraveghere Financiară.

Antreprenoarea a urmărit inclusiv modul în care este raportată îndeplinirea criteriilor de guvernanță corporativă.

„Două luni de zile am cercetat. Lunile iunie și iulie. Deci datele despre care tu vorbești sunt extrem de proaspete. Și am încercat să văd de ce, pe site-ul Bursei de Valori București sau pe site-ul ASF, care este autoritatea de reglementare și control a acestui segment, nu avem suficiente date. Ce am descoperit? Am descoperit că s-a făcut o analiză cu, dacă nu mă înșel, BERD, privind îndeplinirea acestor criterii de guvernanță corporativă. A fost publicată… Ca obligație legală”, a declarat Cristina Chiriac.

Indicatorul privind cotele de gen nu ar fi fost publicat alături de celelalte date

Cristina Chiriac a afirmat că raportarea referitoare la guvernanța corporativă a inclus mai mulți indicatori, însă informațiile despre cotele de gen nu au fost prezentate în același mod. Potrivit acesteia, indicatorul are relevanță inclusiv în procesul de evaluare legat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

„Acest raport a fost… publicat pe 30.06.2026, exact în ziua în care România trebuia să publice procentual cât la sută îndeplinim din tot ceea ce înseamnă guvernanță corporativă și care sunt, atenție, indicatori și pentru OECD. Și, ce să vezi, toți indicatorii au fost publicați, mai puțin acesta de gen, al cotelor de gen, care, repet, este o obligație reglementată din punct de vedere juridic, adică face parte dintr-o lege. Și asta m-a contrariat”, a susținut antreprenoarea.

Aceasta a comparat numărul redus al companiilor analizate cu structura generală a mediului antreprenorial românesc, format în principal din microîntreprinderi și IMM-uri. În opinia sa, tocmai dimensiunea restrânsă a pieței reglementate ar trebui să permită o monitorizare mai clară a respectării criteriilor.

„Am zis: în regulă, dacă, la nivel național, anvelopa antreprenorială arată extrem de pestriț, cu zeci de mii, sute de mii de companii foarte mici, vorbim de microîntreprinderi, vorbim de o plajă de IMM-uri mici și mijlocii și avem o plajă destul de mică în zona ocupațională a întreprinderilor mari. De ce nu respectăm măcar pe acest segment foarte mic?”, a întrebat Cristina Chiriac.

Radu Preda a precizat că piața analizată cuprinde doar câteva zeci de societăți, nu mii de companii. Cristina Chiriac a confirmat că cercetarea sa a vizat 85 de firme și că fiecare dintre acestea a fost verificată separat, printr-o analiză realizată pe mai multe niveluri.

„85 de companii. Le-am luat la mână. Fiecare companie. O analiză tridimensională. Dar au publicat datele?”, a spus Chiriac.

Informațiile despre companii au fost găsite cu dificultate

Nivelul de transparență a reprezentat unul dintre criteriile urmărite în cercetare, iar Cristina Chiriac a explicat că nu a solicitat direct date de la conducerea instituțiilor sau a companiilor. Scopul său a fost să verifice dacă un investitor, inclusiv unul care nu vorbește fluent limba română, poate găsi ușor informațiile necesare.

„Foarte greu am avut acces la ele. Nu mi-am dorit să sun și să spun: «Domnule Hanga» sau directorului general: «Dați-mi datele». Puteam să fac această solicitare în temeiul Legii 544, pentru că este o lege prin care toți cetățenii României au acces la date publice, dar eu am vrut să văd care este nivelul de transparență, pentru că vorbim de investiții străine, vorbim de investitori pe care vrem să-i aducem în România. Și atunci mi-am dorit să văd dacă un investitor care nu este fluent în limba română ar putea să găsească aceste informații și cât de ușor, cât de facil le-ar găsi. Răspunsul este: foarte greu”, a declarat aceasta.

Pentru completarea informațiilor, Cristina Chiriac a consultat raportările obligatorii ale companiilor și bazele de date disponibile public. Ulterior, datele au fost verificate prin comparație cu informațiile furnizate de ANAF, BVB, ASF și platforma Risco.

„Am găsit informații trunchiate, o parte dintre ele pe site-ul BVB, o parte în raportările obligatorii. A trebuit să adun fiecare raportare în parte, după care am făcut controlul încrucișat cu datele publicate de ANAF în fiecare bilanț al celor 85 de companii, la 31 decembrie 2025. Mai mult decât atât, am luat baza de date de la RISCO și am comparat ceea ce se află în baza de date de la RISCO cu datele de la ANAF, BVB și ASF, pentru a vedea tabloul complet”, a explicat Cristina Chiriac.

Raportul despre situația economică a femeilor va fi lansat în septembrie

Cristina Chiriac urmează să prezinte oficial, pe 15 septembrie, raportul amplu privind situația economică a femeilor din România. Cercetarea va include date despre participarea acestora pe piața muncii, inclusiv despre cele peste 1,3 milioane de femei declarate inactive, precum și posibile soluții pentru valorificarea acestei resurse umane.

În cadrul podcastului, Cristina Chiriac și Radu Preda au discutat și despre procesul de privatizare din România, pierderea personalului calificat și dificultățile companiilor de a găsi angajați. Invitata a susținut că problema nu este exclusiv lipsa forței de muncă, ci și incapacitatea economiei de a integra resursele umane deja existente.

Cei doi au abordat și structura echipelor antreprenoriale, apreciind că asocierea femeilor și bărbaților poate reuni perspective și competențe diferite. După publicarea raportului, Cristina Chiriac urmează să revină în podcastul „Picătura de business” pentru prezentarea datelor și discutarea unor posibile măsuri economice.