ASF, despre Piața de Creștere: Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc

O nouă etapă începe pentru IMM-urile românești după ce ASF a aprobat Piața de creștere a Bursei de Valori București, proiect discutat încă din anul 2021. Noul segment oferă companiilor o alternativă de finanțare prin bursă, cu reguli adaptate firmelor aflate în dezvoltare și criterii clare pentru accesul la capital.

ASF aprobă Piața de creștere pentru IMM-uri după cinci ani de la primele discuții

Aprobarea noului Cod al Bursei de Valori București – Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) reprezintă un pas important pentru dezvoltarea pieței de capital din România. Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte al ASF și coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare, consideră că decizia deschide o nouă oportunitate pentru companiile românești care vor să se dezvolte și au nevoie de capital.

Avrămescu a explicat că efectele importante ale unor astfel de schimbări nu sunt întotdeauna vizibile imediat, ci pot fi observate în anii următori, prin companiile care reușesc să crească, capitalul atras, investițiile realizate și numărul antreprenorilor care ajung să considere bursa o sursă de finanțare pentru dezvoltare, nu doar un loc de tranzacționare.

Consiliul ASF a aprobat, în ședința din această săptămână, noul Cod al Bursei de Valori București – Sistem Multilateral de Tranzacționare și înregistrarea Pieței de creștere pentru IMM-uri în Registrul ASF. Potrivit lui Avrămescu, decizia este importantă nu atât pentru că introduce un nou segment în structura bursieră, cât pentru că oferă companiilor românești o nouă cale de acces la capital.

Proiectul se află pe agenda pieței încă din 2021, când au început primele discuții între ASF și Bursa de Valori București. În ultimii cinci ani, proiectul a trecut prin mai multe etape, inclusiv reluări, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări și amânări.

În 2023, înființarea Pieței de creștere pentru IMM-uri a devenit un obiectiv explicit al Strategiei naționale privind dezvoltarea pieței de capital pentru perioada 2023-2026. Termenul inițial stabilit pentru realizarea proiectului nu a fost însă respectat, iar ulterior au avut loc noi consultări și ajustări ale cadrului propus.

Avrămescu a precizat că, după un parcurs mai lung decât era de dorit, proiectul a fost în cele din urmă deblocat. El a arătat că, după preluarea coordonării Sectorului Instrumente și Investiții Financiare din ASF, în urmă cu un an, și-a asumat obiectivul de a duce la un rezultat proiectele importante pentru piață care au rămas blocate sau au fost amânate.

În opinia sa, o autoritate de reglementare nu trebuie să grăbească lucrurile cu orice preț, însă rigoarea nu ar trebui să devină un motiv pentru amânări perpetue. Piața are nevoie atât de reguli bine construite, cât și de decizii care să permită implementarea acestora.

Prim-vicepreședintele ASF a inclus Piața de creștere pentru IMM-uri printre proiectele pe care instituția și-a propus să le deblocheze. El a menționat, în același context, și autorizarea Contrapărții Centrale, precum și Legea „Ecosistem”, proiecte așteptate de piață și care trebuie să treacă de la etapa de intenție la cea de implementare.

Avrămescu a subliniat că aceasta este, în opinia sa, diferența dintre o strategie rămasă la nivel de document și o politică publică ale cărei efecte se văd în economie: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să fie transformat în realitate.

„Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piaţă nu se văd în ziua în care sunt anunţate. Se văd câţiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investiţiile pe care le-au făcut şi în numărul antreprenorilor care au înţeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacţionare, poate fi o sursă de finanţare pentru dezvoltare.

Cred că acesta este momentul în care trebuie să privim Piaţa de creştere pentru IMM-uri. Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a aprobat în şedinţa din această săptămână noul Cod al Bursei de Valori Bucureşti – Sistem Multilateral de Tranzacţionare şi înregistrarea Pieţei de creştere pentru IMM-uri în Registrul ASF.

Este o decizie importantă, dar nu pentru că mai adăugăm un segment într-o structură bursieră. Este importantă pentru că deschide o nouă cale pentru companiile româneşti care vor să crească şi care au nevoie de capital pentru a o face. Şi, poate la fel de important, această decizie deblochează un proiect aflat pe agenda pieţei încă din 2021. Au trecut cinci ani de la primele discuţii dintre ASF şi Bursa de Valori Bucureşti pe acest subiect. În tot acest timp au existat reluări ale proiectului, calendare succesive, versiuni de lucru ale Codului, consultări, completări şi amânări.

Au urmat noi etape de lucru, consultări şi ajustări ale cadrului propus, până la forma aprobată în această săptămână. După un parcurs mai lung decât ne-am fi dorit, proiectul este, în sfârşit, deblocat. Iar acest lucru este cu atât mai important pentru mine cu cât, la preluarea coordonării Sectorului Instrumente şi Investiţii Financiare din ASF, în urmă cu un an, mi-am asumat un obiectiv foarte clar: proiectele importante pentru piaţă care au rămas blocate sau au fost amânate trebuie să ajungă la un rezultat.

Nu cred că o autoritate de reglementare trebuie să grăbească lucrurile cu orice preţ, dar cred la fel de ferm că rigoarea nu trebuie să devină o justificare pentru amânare perpetuă. Piaţa are nevoie de reguli bune, dar are nevoie şi de decizii.

La fel au fost şi proiecte precum autorizarea Contrapărţii Centrale sau Legea ‘Ecosistem’, mult aşteptate de piaţă şi care trebuie să treacă din zona de intenţie în cea de implementare. Pentru mine, aceasta este diferenţa dintre o strategie pe hârtie şi o politică publică care produce efecte: un obiectiv trebuie, la un moment dat, să devină realitate”, a subliniat Avrămescu.

IMM-urile vor putea atrage capital pe noua Piață de creștere a Bursei de Valori București

Potrivit lui Gabriel-Ioan Avrămescu, România are antreprenori performanți și companii care se dezvoltă, creează produse, inovează, investesc în tehnologie, se extind pe piețele externe și construiesc afaceri cu potențial de creștere. El consideră însă că o companie nu se poate dezvolta doar pe baza unei idei bune și a determinării antreprenorului, ci are nevoie și de capital.

Avrămescu a arătat că finanțarea prin credit bancar rămâne esențială în România, dar aceasta nu ar trebui pusă în opoziție cu piața de capital. În opinia sa, economia are nevoie de surse de finanțare diverse, adaptate nevoilor diferite ale companiilor. În timp ce pentru unele firme creditul bancar reprezintă soluția potrivită, pentru altele atragerea de capital prin bursă poate fi mai avantajoasă pentru investiții, inovare și extindere.

Accesul la capital poate fi deosebit de important pentru companiile aflate în creștere, pentru start-up-uri și pentru IMM-urile cu potențial, întrucât poate face diferența dintre o firmă care rămâne la aceeași dimensiune și una care reușește să treacă la următorul nivel. Din această perspectivă, Avrămescu consideră că Piața de creștere poate funcționa ca o punte între antreprenoriat și piața de capital.

El a explicat că nu toate companiile sunt pregătite să intre pe Piața Reglementată, însă acest lucru nu înseamnă că nu sunt pregătite pentru bursă. Piața de creștere este concepută tocmai ca un spațiu intermediar pentru companiile care au nevoie de finanțare și prezintă potențial de dezvoltare, dar pentru care cerințele unei piețe reglementate pot fi încă prea ridicate.

Noul segment nu va porni însă de la zero. Emitenții de pe AeRO care îndeplinesc criteriile Pieței de creștere vor putea opta pentru reîncadrarea pe această piață. În acest fel, unele dintre companiile care au parcurs deja etapele necesare pentru a ajunge la bursă vor putea trece într-un cadru considerat mai potrivit pentru nivelul lor de dezvoltare.

Potrivit oficialului ASF, primele companii ale Pieței de creștere ar putea fi chiar emitenți performanți de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Acestea ar urma să aibă un rol important în dezvoltarea noului segment, urmând să formeze baza indicelui de referință al Pieței de creștere și să ofere investitorilor un prim reper pentru evoluția acesteia.

Codul aprobat stabilește și regulile de acces pe noul segment. Admiterea acțiunilor sau obligațiunilor se va realiza pe baza unor modele de scoring, cu un punctaj minim diferențiat în funcție de tipul instrumentului financiar, la care se adaugă cerințe privind guvernanța corporativă.

Companiile vor avea posibilitatea să se autoevalueze, iar dosarul va ajunge în analiza Bursei de Valori București doar dacă este atins punctajul minim necesar. Totodată, noul cadru introduce o cerință privind capitalizarea anticipată, de minimum 250.000 de euro aferenți unui free float de cel puțin 10% din acțiunile emise. Acest criteriu înlocuiește vechea cerință bazată pe capitalizarea totală anticipată a societății.

Avrămescu a precizat că beneficiile Pieței de creștere trebuie analizate din mai multe perspective. Pentru IMM-uri, principalul avantaj îl reprezintă accesul la o sursă suplimentară de finanțare. Companiile pot atrage capital pentru investiții, dezvoltarea activității, extindere sau intrarea pe piețe noi, fără ca finanțarea să depindă exclusiv de capacitatea de a obține și ulterior rambursa un credit.

În același timp, cadrul este adaptat mai bine dimensiunii și specificului acestor companii. Efortul administrativ și cerințele de conformare sunt mai proporționale, iar prezența pe piață poate contribui la profesionalizarea companiilor. Acestea trebuie să învețe să raporteze, să comunice cu investitorii și să își consolideze practicile de guvernanță.

În ceea ce îi privește pe investitori, prim-vicepreședintele ASF consideră că Piața de creștere poate oferi acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare și potențial de creștere, într-un cadru bazat pe criterii clare de admitere. Modelele de scoring și accentul pus pe guvernanța corporativă ar urma să contribuie la o selecție mai structurată a companiilor.

Avrămescu a atras însă atenția că investițiile în companii aflate în creștere implică riscuri. Piața de creștere nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină aceste riscuri, ci ca un cadru care oferă investitorilor mai multă transparență și informații pe baza cărora să își poată lua deciziile.

Pentru piața de capital românească, oficialul ASF vede beneficii mai largi, în condițiile în care este nevoie de mai multe companii care să folosească bursa ca sursă de finanțare și de un flux constant de noi emitenți. O Piață de creștere funcțională ar putea contribui la majorarea lichidității, diversificarea bazei de emitenți și, în timp, la apariția unor companii capabile să facă trecerea către Piața Reglementată.

La nivelul economiei, miza este reprezentată de accesul companiilor românești la mai mult capital, ceea ce poate crea oportunități suplimentare pentru investiții, dezvoltare și creștere. În viziunea lui Avrămescu, succesul Pieței de creștere nu ar trebui evaluat doar prin numărul companiilor care se listează, ci mai ales prin evoluția acestora și prin ceea ce reușesc să facă după listare.

„În România, finanţarea prin credit bancar rămâne esenţială. Nu trebuie să o punem în opoziţie cu piaţa de capital. Dimpotrivă, avem nevoie de ambele. O economie solidă are nevoie de surse de finanţare diverse, care să răspundă nevoilor diferite ale companiilor. Pentru anumite companii, creditul este soluţia potrivită. Pentru altele, atragerea de capital prin bursă poate fi o alternativă mai potrivită pentru investiţii, inovare şi extindere.

Mai ales pentru companiile aflate într-o etapă de creştere, pentru start-up-uri şi pentru IMM-urile cu potenţial, accesul la capital poate face diferenţa dintre o companie care rămâne la o anumită dimensiune şi una care poate trece la următorul nivel. De aici porneşte, în opinia mea, sensul adevărat al Pieţei de creştere. Este o punte între antreprenoriat şi piaţa de capital.

Piaţa de creştere creează tocmai acest spaţiu intermediar: un cadru dedicat companiilor care au nevoie de finanţare şi care au potenţial de dezvoltare, dar pentru care cerinţele unei pieţe reglementate pot fi încă prea ridicate. În acelaşi timp, Piaţa de creştere nu porneşte de la zero. Emitenţii de pe AeRO care îndeplinesc criteriile acestei noi pieţe vor putea alege reîncadrarea în Piaţa de creştere, oferind astfel posibilitatea ca o parte dintre companiile care au parcurs deja drumul către bursă să treacă într-un cadru adaptat mai bine etapei lor de dezvoltare.

Altfel, primele companii ale Pieţei de creştere vor putea fi chiar cei mai buni emitenţi de pe AeRO care vor opta pentru această reîncadrare. Aceste companii vor avea şi un rol important în definirea noului segment, urmând să constituie baza indicelui de referinţă al Pieţei de creştere şi să ofere pieţei şi investitorilor un prim reper pentru evoluţia acestei noi pieţe. Concret, Codul aprobat stabileşte reguli pentru accesul pe acest nou segment.

Admiterea acţiunilor sau obligaţiunilor se va face pe baza unor modele de scoring cu punctaj minim, diferenţiate în funcţie de tipul de instrument, la care se adaugă cerinţe de guvernanţă corporativă. Companiile se vor autoevalua, iar dosarul ajunge în analiza BVB doar dacă punctajul minim e atins. Este introdusă şi o cerinţă nouă de capitalizare anticipată: minimum 250.000 de euro aferenţi unui free float de cel puţin 10% din acţiunile emise, în locul vechiului criteriu bazat pe capitalizarea totală anticipată a societăţii.

Pentru investitori, Piaţa de creştere poate însemna acces la un segment în care sunt reunite companii cu profil de dezvoltare şi cu potenţial de creştere, într-un cadru cu criterii de admitere clare. Introducerea modelelor de scoring şi accentul pus pe elementele de guvernanţă contribuie la o selecţie mai structurată a companiilor. Evident, investiţia în companii aflate în creştere presupune risc.

Piaţa nu trebuie prezentată ca un mecanism care elimină riscul, ci ca un cadru care oferă investitorului mai multă transparenţă şi informaţie pentru a-şi putea lua decizia. Pentru piaţa de capital românească, beneficiul este mai larg. Avem nevoie de mai multe companii care să folosească bursa pentru finanţare şi de un flux constant de noi emitenţi.

O piaţă de creştere funcţională poate contribui la creşterea lichidităţii, la diversificarea bazei de emitenţi şi, în timp, la apariţia unor companii capabile să facă pasul către Piaţa Reglementată. Iar pentru economie, miza este şi mai simplă: mai mult capital pentru companiile româneşti înseamnă mai multe şanse de investiţii, dezvoltare şi creştere.

Nu vrem doar companii listate, vrem companii care cresc. Cred că aceasta trebuie să fie perspectiva corectă asupra noului segment. Succesul Pieţei de creştere nu va fi măsurat doar în numărul de companii care intră pe această piaţă, va fi măsurat prin ceea ce vor face aceste companii după listare”, a punctat Avrămescu.

Piața de creștere introduce un prag de 250.000 de euro pentru listarea acțiunilor și obligațiunilor

Avrămescu a apreciat că aprobarea ASF reprezintă o etapă esențială pentru proiect, însă nu marchează finalul acestuia. Potrivit lui, existența unei piețe de capital depinde în primul rând de modul în care aceasta este utilizată, iar responsabilitatea pentru dezvoltarea Pieței de creștere revine întregului ecosistem, de la Bursa de Valori București, intermediari și consultanți până la antreprenori și investitori.

El a subliniat că rolul ASF este de a asigura un cadru clar, proporțional și credibil, în care accesul companiilor la capital să fie însoțit de transparență și protecția investitorilor.

După cinci ani de la primele discuții, Piața de creștere are, în sfârșit, cadrul necesar pentru a deveni operațională. În opinia lui Avrămescu, din acest moment, principala miză nu mai este autorizarea proiectului, ci modul în care companiile românești vor folosi această oportunitate.

Oficialul ASF consideră că succesul proiectului va depinde de capacitatea Pieței de creștere de a atrage antreprenori care vor să își finanțeze dezvoltarea, să își consolideze companiile și să facă ulterior pasul către o etapă superioară a pieței de capital.

În acest context, Avrămescu a arătat că adevărata misiune a Pieței de creștere nu este doar să aducă mai multe companii la bursă, ci să contribuie la formarea unei noi generații de companii românești listate.

„O piaţă există cu adevărat atunci când este folosită, iar responsabilitatea pentru acest pas aparţine întregului ecosistem: BVB, intermediari, consultanţi, antreprenori şi investitori. Rolul ASF este să asigure un cadru clar, proporţional şi credibil, în care accesul la capital să meargă mână în mână cu transparenţa şi protecţia investitorilor. După cinci ani de la primele discuţii, Piaţa de creştere are, în sfârşit, cadrul necesar pentru a deveni realitate.

Din acest punct, miza nu mai este autorizarea, ci felul în care această oportunitate va fi folosită de companiile româneşti. Dacă vom reuşi să transformăm Piaţa de creştere într-un loc în care antreprenorii vin să îşi finanţeze dezvoltarea, să îşi consolideze companiile şi să facă pasul către următoarea etapă, atunci vom putea spune că acest proiect şi-a atins adevărata misiune. Nu doar să aducă mai multe companii pe bursă, ci să contribuie la construirea următoarei generaţii de companii româneşti listate”, a încheiat Avrămescu.