Dobânzile cresc, iar România are nevoie de finanțare. Avertismentul transmis de Iancu Guda

Analistul economic Iancu Guda atrage atenția asupra creșterii riscurilor de pe piețele financiare internaționale și susține că evoluția dobânzilor la obligațiunile suverane poate pune presiune suplimentară pe economiile emergente, inclusiv pe România.

Iancu Guda pune lupa pe datoria României. Vine valul

Într-un mesaj publicat pe social media, analistul face o comparație cu perioada premergătoare crizei financiare globale din 2008 și afirmă că nivelul dobânzilor la obligațiunile suverane se apropie de valorile consemnate atunci. Guda susține că actualele vulnerabilități nu ar mai avea aceeași origine ca în 2008, ci ar putea fi legate de dezvoltarea accelerată a sectorului inteligenței artificiale.

„ALERTĂ! RISCUL în piețele financiare internaționale crește accelerat în ultimele zile. Dobânzile la obligațiunile suverane la nivel global (Bloomberg index) cresc accelerat, ajungând aproape de nivelul din 2008 când Lehman Brothers a intrat în insolvență și s-a declanșat o criză financiară care a durat 3 ani (din care România și-a revenit aproape după 6-7 ani). Scenariul se poate repeta, de data aceasta nu din cauza pieței imobiliare – bancare, ci din cauza bulei AI”, a subliniat analistul.

Semnalul din piețele internaționale care îl îngrijorează pe Iancu Guda

Analistul consideră că dobânzile ridicate sporesc riscurile pentru investitori și pot favoriza retragerile de capital din piețele emergente. România ar putea fi afectată de o astfel de evoluție, în condițiile în care finanțarea în lei trebuie raportată la alternativele oferite de piețele dezvoltate și la riscul valutar.

În mesajul său, Iancu Guda compară randamentele oferite de România cu dobânzile disponibile pentru obligațiunile americane și pune accent pe riscul de depreciere a monedei locale.

„În orice caz, dobânzi mari înseamnă riscuri în creștere, deci retrageri de capitaluri din piețe emergente (cum este România). De ce să mai finanțezi România cu 6%-7% când SUA îți oferă dobânzi de 4% și riscurile sunt foarte mari (în special depreciere moneda locală)”, a scris Analistul economic Iancu Guda pe social media.

Deficitul bugetar și necesarul de finanțare al României

Analistul economic își continuă mesajul printr-o evaluare a situației fiscale a României. El apreciază reducerea deficitului bugetar față de nivelul înregistrat în 2024, dar consideră că nivelul actual rămâne ridicat și reprezintă o vulnerabilitate pentru economia românească.

Guda indică și necesarul de finanțare pe care îl estimează pentru următoarele 12 luni. Potrivit calculelor prezentate de acesta, suma include banii necesari pentru refinanțarea datoriilor existente, plata dobânzilor și acoperirea deficitului suplimentar.

„Ce face România? Bine că am mai redus deficitul fiscal în ultimul an la 6% anul acesta, dar tot ridicat este (dublu vs nivelul maxim acceptabil de piețe), pentru că sistemul s-a împotrivit reformelor din justiție și administrația publică. Din păcate, suntem într-o situație extrem de vulnerabilă: avem necesar de finanțare 120 mld lei doar pentru rostogolirea datoriilor din spate + 60 miliarde dobânzi anuale + 120 miliarde lei deficit adițional generat anul acesta. Deci 300 miliarde RON (cca. 60 miliarde euro) de finanțat în următoarele 12 luni, când piețele internaționale au dobânzi la maximele ultimelor două decenii …”, a mai transmis analistul.

Potrivit lui Iancu Guda, presiunea asupra României vine într-un moment în care costurile de finanțare internaționale sunt ridicate. În opinia exprimată de analist, necesarul de împrumuturi al statului trebuie privit împreună cu evoluția dobânzilor externe și cu percepția investitorilor asupra riscului asociat economiei românești.

Ce spune despre datoria publică

De asemenea, mesajul publicat de analist pune accent și pe evoluția datoriei publice în ultimii ani. Guda susține că majorarea înregistrată între 2020 și 2025 depășește ritmul de creștere consemnat în cele trei decenii anterioare.

Iancu Guda leagă această evoluție de politicile fiscale și economice promovate în perioada 2020-2024. În mesajul său, analistul critică atât modul în care au fost gestionate finanțele publice, cât și discursurile politice referitoare la majorări salariale și la viitoarele politici economice.

„DE CE? Din cauza atitudinii politice și fiscale iresponsabile promovate între 2020-2024 (…) DATORIA PUBLICĂ A ROMÂNIEI A CRESCUT CU 800 MILIARDE RON ÎNTRE 2020-2025, DE 2X PESTE AVANSUL DIN CELE 3 DECENII PRECEDENTE (1990-2019)”, a concluzionat analistul în postarea sa de pe social media.