Benzina din România a ajuns la un preț record. Avertismentul lui Radu Georgescu: Avem cea mai mare creștere din Europa
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Carburanți, benzină, motorină
Economistul Radu Georgescu a analizat evoluția prețului benzinei din România și a comparat situația de la începutul lunii septembrie cu nivelurile înregistrate în Japonia și Statele Unite. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta a pus în context și datele privind accizele, TVA-ul, prețurile carburanților în Europa și costurile la care se împrumută guvernele europene.
Radu Georgescu spune că benzina din România a ajuns la un preț record
Data de 4 septembrie este, în opinia economistului, importantă din mai multe motive. În aceeași zi urma să fie publicat raportul lunar privind piața muncii din Statele Unite, ale cărui rezultate sunt relevante pentru deciziile Rezervei Federale americane privind dobânda de referință.
În același timp, Radu Georgescu a atras atenția asupra evoluției prețului benzinei în România. Potrivit datelor prezentate de acesta pe Facebook, pe 4 septembrie 2026, Petrom/OMV a înregistrat cea mai mare cotație din istorie pentru benzina standard, de 9,70 lei pe litru.
Nivelul depășește precedentul record, de 9,60 lei pe litru, înregistrat în luna mai. Astfel, prețul benzinei a stabilit un nou maxim istoric.
„Azi e o zi specială pentru planeta Pământ. Azi se publică raportul lunar al pieței muncii din SUA După ce se publică acest raport, vom ști dacă FED (banca centrală a Americii) crește dobânda de referință.
Pe planeta Pământ mai este un eveniment important. Este o țară pe planeta Pământ unde astăzi este cel mai mare preț al benzinei din istoria sa. Această țară se numește România.
Azi, 4 septembrie, Petrom/OMV are cea mai mare cotație a benzinei standard din istorie. 9,70 lei litrul. Vechiul record era 9,6 lei, din mai. L-am bătut. Aplauze”, a scris economistul pe Facebook.
Economistul a comparat prețul benzinei din România cu cel din Japonia și Statele Unite
Economistul a comparat prețul benzinei din România cu cel din Japonia și Statele Unite. Pe 4 septembrie, un litru de benzină costa în Japonia echivalentul a 4,90 lei.
Japonia este o țară cu resurse proprii de petrol foarte reduse, însă guvernul japonez a considerat că prețul benzinei este prea ridicat pentru populație. În 2026, autoritățile japoneze au eliminat acciza la benzină.
În Statele Unite, prețul benzinei era de aproximativ 4,70 lei pe litru. Economistul a atras atenția și asupra faptului că SUA nu aplică TVA.
În schimb, în România, acciza la carburanți a fost majorată de două ori în ultimele 13 luni. Creșterile cumulate au ajuns la 21%. În plus, în România TVA se aplică și la valoarea accizei.
„Tot azi, 4 septembrie, un litru de benzină costă în Japonia 4,90 lei (echivalent lei). Știi, Japonia e țara care are aproape zero resurse de petrol. Iar Guvernul Japoniei a spus că prețul benzinei e prea mare pentru japonezi. Si in 2026 a eliminat acciza. Pur și simplu.
În SUA prețul benzinei este 4,70 lei. Dar stai un pic. SUA nu are TVA. Ah. In comparatrie cu Japonia si US, in România acciza a crescut de două ori în ultimele 13 luni. Cumulat: +21%”, a subliniat Radu Georgescu.

România a avut cea mai mare creștere a prețului carburanților din Europa
În analiza sa, Radu Georgescu a făcut referire și la datele publicate în această săptămână de Eurostat privind prețurile carburanților în Europa. Potrivit datelor menționate de economist, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului carburanților din Europa în ultimul an, de 24,2%. În Ungaria, în schimb, prețul benzinei a scăzut în aceeași perioadă.
„Iar în România TVA se aplică la acciză. Ups. Săptămâna aceasta Eurostat a publicat prețurile carburanților în Europa. România are cea mai mare creștere din Europa în ultimul an: +24,2%.
În Ungaria a scăzut pretul benzinei in ultimul an. Ups. Sau cum ar spune ungurii: Az a szép, az a szép … Sigur, dacă te uiți la TV, Guvernul explică că este normal ca a crescut pretul benzinei. Din cauza:
1 Războiului din Ucraina
2 Războiului din Iran
3 Războaielor dintre triburile din Sudan
4 Din cauza urșilor
5 Insula Iubirii”, a mai scris economistul.
România plătește cele mai mari dobânzi pentru împrumuturile guvernamentale
O altă temă abordată de economist este costul finanțării statului român. În aceeași săptămână, Erste Bank a publicat date privind dobânzile la care se împrumută guvernele din Europa.
Potrivit informațiilor prezentate de Radu Georgescu, în septembrie 2026, Guvernul României plătește cele mai mari dobânzi din Europa pentru împrumuturile sale.
Spread-ul plătit de România este de trei ori mai mare decât cel al Bulgariei și de aproximativ zece ori mai mare decât cel al Croației.
Spread-ul reprezintă diferența dintre dobânda plătită de o țară și dobânda Germaniei, economia germană fiind considerată cea mai sigură din Europa. Prin urmare, un spread mai mare indică un cost suplimentar de finanțare comparativ cu Germania.
În partea finală a analizei, Radu Georgescu face referire la economistul Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie.
„Tot săptămâna asta, Erste Bank a publicat dobânzile la care se împrumută guvernele din Europa. In septembrie 2026, Guvernul României plătește de departe cele mai mari dobânzi din Europa.
Spread-ul plătit de România este de 3 ori mai mare decât cel al Bulgariei !! Și de aproximativ 10 ori mai mare decât cel al Croației !! Ah. Pusca si cureaua lata…
Spread-ul este cât plătește fiecare țară în plus peste dobânda Germaniei — considerată cea mai sigură economie din Europa. Concluzii
Economistul Simon Kuznets, laureat Nobel pentru economie, spunea că țările se împart în 4 categorii din punct de vedere economic
• Țări dezvoltate economic
• Țări nedezvoltate economic
• Argentina
• Japonia
În curând va mai apărea o categorie in cartile de economie
…România.
Să fie economie”, a conchis Radu Georgescu.
Postarea poate fi vizualizată aici.
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.