Politica economică din România, exemplu de „așa nu” în lume. Radu Georgescu critică BNR: Vrei să înveți economie? Uită-te la România și fă exact invers

Economistul Radu Georgescu a lansat o analiză critică privind politica monetară și modul în care este gestionată inflația în România, comparând situația țării cu cea din Statele Unite.

Politica economică din România, exemplu de „așa nu” în lume. Radu Georgescu critică BNR: Vrei să înveți economie? Uită-te la România și fă exact invers

Radu Georgescu explică de ce România are o problemă cu inflația

Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta susține că România ultimului deceniu ar putea ajunge un studiu de caz în manualele de economie și propune, într-o formulare ironică, ca cei care vor să învețe economie și macroeconomie să observe ce face România și să procedeze invers.

Georgescu își construiește argumentația pornind de la un eveniment petrecut vineri, 28 august, când Kevin Warsh, președintele Rezervei Federale a Statelor Unite, a susținut discursul anual de la Jackson Hole.

Potrivit economistului, Warsh a transmis un mesaj despre responsabilitatea băncii centrale pentru nivelul ridicat al inflației. Georgescu interpretează declarația ca pe o asumare a responsabilității de către banca centrală, fără ca inflația să fie pusă pe seama unor factori externi precum războiul, China sau prețurile la energie.

Economistul amintește că, în mod normal, băncile centrale au printre principalele obiective protejarea populației de efectele inflației. El mai subliniază că, potrivit mesajului lui Warsh prezentat în analiza sa, în cazul unei greșeli de politică monetară, costurile sunt suportate de oamenii obișnuiți.

„Vrei să înveți economie si macroeconomie? Uită-te la România și fă exact invers. Este cea mai simplă metodă de învățare. Nu ai nevoie de manuale. Nu ai nevoie de cursuri. Te uiți la ce face România și faci fix pe dos.

Probabil România ultimilor zece ani va ajunge studiu de caz în toate cărțile de economie de pe planeta Pământ. Îți dau ultimul exemplu, petrecut vineri.

Vineri, 28 august, Kevin Warsh, președintele FED ( Banca Centrala din America) , a ținut discursul anual de la Jackson Hole. Și a spus ceva ce nu vei auzi niciodata in Romania

A afirmat că responsabilitatea pentru inflația ridicată aparține în întregime băncii centrale !!! Poftim??? Nu războiului. Nu Chinei. Nu prețurilor la energie Băncii centrale. Ups !!!

Dacă nu știai, pe planeta Pământ băncile centrale au ca principal obiectiv protejarea populației de inflație”, a scris economistul pe Facebook.

Economistul compară principalii indicatori economici din Statele Unite și România

Radu Georgescu compară apoi principalii indicatori economici din Statele Unite și România. În cazul Statelor Unite, economistul indică o inflație de 3,4%, o dobândă de referință cuprinsă între 3,50% și 3,75% și o dobândă reală pozitivă. În același timp, potrivit analizei sale, președintele Rezervei Federale vorbește despre posibilitatea unor noi creșteri ale dobânzii.

Pentru România, Georgescu indică o inflație de 8,2%, despre care afirmă că este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, o dobândă de referință de 6,50% și o dobândă reală negativă de minus 1,7 puncte procentuale.

Economistul subliniază astfel că, în comparația prezentată de el, Statele Unite au o inflație de aproximativ două ori și jumătate mai mică decât România, în timp ce dobânda reală este pozitivă. În plus, banca centrală americană ia în calcul înăsprirea politicii monetare, iar conducerea acesteia își asumă public responsabilitatea pentru inflație.

În România, Georgescu evidențiază combinația dintre cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană și o dobândă reală negativă și critică ceea ce consideră a fi lipsa unei reacții comparabile din partea Băncii Naționale a României (BNR).

„Și a mai spus ceva important. Că, dacă Fed greșește, cei care plătesc sunt oamenii obișnuiți. Woow !! Acum cifrele

Statele Unite

– Inflație: 3,4%
– Dobânda de referință: 3,50-3,75%
– Dobândă reală: pozitivă

Iar președintele Fed vorbește despre creșteri de dobândă.

România:

– Inflație: 8,2%, cea mai mare din Uniunea Europeană
– Dobânda de referință: 6,50%
– Dobândă reală: minus 1,7 puncte procentuale

Deci: americanii au o inflație de două ori și jumătate mai mică decât noi, o dobândă reală pozitivă, iar banca lor centrală se pregătește să înăsprească politica monetară și își asumă public vina. Noi avem cea mai mare inflație din Europa, dobândă reală negativă, și …. liniște deplină”, a subliniat acesta.

De ce este importantă dobânda reală negativă

O parte importantă a analizei lui Radu Georgescu este dedicată dobânzii reale negative. Economistul consideră că dobânda reală negativă este printre cele mai nocive fenomene pentru o economie. Explicația sa este că, în termeni reali, banii își pierd valoarea atunci când randamentul obținut din economisire este mai mic decât rata inflației.

Georgescu identifică trei efecte care, în opinia sa, se cumulează. Primul este reducerea puterii financiare a populației, deoarece economiile își pierd rapid din valoare în condițiile unei inflații ridicate.

Al doilea este descurajarea investițiilor. Economistul susține că investitorii sunt mai puțin dispuși să aducă capital într-o țară în care randamentul real este negativ.

Al treilea efect este alimentarea inflației. Potrivit explicației sale, dobânzile reale negative descurajează economisirea și stimulează îndatorarea, ceea ce poate contribui la menținerea presiunilor inflaționiste.

„De ce contează dobânda real negativă. Dobânda real negativă este printre cele mai nocive lucruri dintr-o economie.

Pe românește: banii tăi pierd valoare

Efectele sunt trei, și se cumulează:

Sărăcește populația, pentru că economiile se topesc rapid
Descurajează investițiile, pentru că nimeni nu aduce capital într-o țară unde randamentul real e sub zero.
Alimentează inflația, pentru că descurajează economisirea și încurajează îndatorarea”, a scris Radu Georgescu.

Radu Georgescu face referire și la ținta de inflație stabilită de BNR

Radu Georgescu face referire și la ținta de inflație stabilită de BNR. Ținta Băncii Naționale a României este de 2,5%, cu o marjă de variație de plus sau minus un punct procentual. Economistul susține că această țintă este ratată în mod constant de mai bine de zece ani.

În argumentația sa, Georgescu atrage atenția asupra dimensiunii instituției care are printre obiectivele fundamentale stabilitatea prețurilor. El afirmă că peste 2.000 de persoane lucrează zilnic la BNR, având în vedere obiectivul fundamental al stabilității prețurilor, și critică faptul că ținta este ratată periodic.

Economistul susține că, în pofida acestor rezultate, nu există o asumare publică a responsabilității din partea instituției pentru perioadele în care obiectivul privind inflația nu este atins.

„Ținta de inflație a BNR este 2,5%, cu o marjă de plus-minus un punct procentual. De peste zece ani, ținta aceasta e ratată constant. Pe romaneste, peste 2.000 de oameni merg zilnic la birou la BNR pentru un singur obiectiv fundamental: stabilitatea prețurilor. Iar obiectivul lor e ratat periodic”, a mai scris economistul.

Georgescu își extinde critica și asupra comunicării publice a Băncii Naționale

Georgescu își extinde critica și asupra comunicării publice a Băncii Naționale. În opinia sa, mesajele transmise de BNR au ajuns să semene cu un spectacol de stand-up comedy. El amintește că, în urmă cu câțiva ani, populației i se ofereau recomandări precum consumul de ceai de tei în contextul problemelor economice.

Într-un alt exemplu, economistul face referire la declarațiile recente ale unui reprezentant al BNR, despre care spune că a avertizat asupra unui viitor în care românii ar putea ajunge să mănânce iarbă și scoarță de copac.

Georgescu pune aceste mesaje în contrast cu situația de la Washington. Potrivit comparației sale, în Statele Unite, conducerea băncii centrale vorbește public despre responsabilitatea instituției pentru inflație, în timp ce în România BNR transmite mesajul că țara se află pe drumul corect în ceea ce privește politica monetară.

„Și totuși, nimeni de acolo nu iese public să spună: „Fraților, am greșit. Ne pare rău.” Nu. Comunicarea BNR a devenit un fel de stand-up comedy.

Acum câțiva ani ni se recomanda ceaiul de tei. Săptămâna trecută, un domn de la BNR ne-a explicat că vom ajunge să mâncăm iarbă și scoarță de copac.

Pe bune??? Ce este asta ?? Între timp, la Washington, președintele băncii centrale spune public că inflația este vina instituției pe care o conduce.

În schimb, BNR ne spune că suntem pe drumul cel bun cu politica monetara facuta de ei. Posibil. Doar că suntem pe contrasens”, a subliniat economistul.

România, un exemplu de politică monetară făcută invers

În concluzia sa, conomistul susține că evoluțiile din România ultimilor zece ani ar putea deveni un studiu de caz pentru manualele de economie, iar cei care vor să înțeleagă mecanismele economice nu ar avea nevoie neapărat de manuale sau cursuri, ci ar putea observa politicile aplicate în România și să procedeze invers.

„Vrei să înveți economie si macroeconmie? Uită-te la România și fă exact invers. Să fie economie”, a conchis Radu Georgescu.

Postarea poate fi vizualizată aici.