Eugen Rădulescu avertizează că România se apropie de o criză majoră. Mai sunt doar câteva zile pentru salvarea banilor din PNRR

Viitorul economiei românești rămâne extrem de incert, iar România mai are doar câteva zile pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din Planul Național de Redresare și Reziliență. Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează că, în cazul în care nu sunt adoptate legile care trenează deja de cinci ani, România riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene.

Eugen Rădulescu avertizează că România se apropie de o criză majoră

Rădulescu a scris într-o postare realizată pe Facebook că România trăiește de aproape un deceniu peste posibilitățile sale, printr-un consum finanțat de o datorie care crește exponențial și care se apropie de un nivel critic. În opinia sa, țara este foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o reducere cu câteva procente a consumului pe fondul stagnării producției.

Economistul precizează însă că România nu se află în acest moment în situația unei prăbușiri economice, iar economia pare să se stabilizeze, în ciuda unor condiții externe extrem de dificile.

Printre factorii externi menționați se află seceta fără precedent din Europa, care a dus inclusiv la oprirea centralei de la Cernavodă, războiul din Orientul Mijlociu, care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie, precum și incertitudinile politice majore din țările dezvoltate, începând cu Statele Unite.

În acest context, Rădulescu avertizează că perioada următoare este incertă și că România are foarte puțin timp pentru a salva fondurile rămase din PNRR. În lipsa adoptării unor legi care așteaptă de cinci ani, țara ar putea pierde miliarde de euro reprezentând bani europeni nerambursabili, fonduri pe baza cărora a fost construit bugetul din acest an. Fără aceste resurse, situația economică s-ar putea deteriora foarte mult și într-un timp foarte scurt.

„Duminică seara am scris o postare care a doborât toate recordurile de audiență ale paginii mele. Când aștern aceste rânduri, textul a depășit deja 276.000 de cititori. Acest lucru îmi demonstrează că publicul din social media nu este preocupat doar de războiul dintre merdenele și croissant, ci și de problemele grave cu care ne confruntăm. Iar acestea nu sunt doar grave, ci și teribil de urgente; inacțiunea nu poate aduce decât un dezastru major. De aceea, simt nevoia să continui analiza începută aseară.

În primul rând, vreau să precizez că nu a fost un comentariu politic, ci unul strict economic: trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze. Comentariul meu a fost un strigăt de alarmă: suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producției.

Nu, nu asistăm la prăbușirea pe care par să și-o dorească unii și alții. Economia noastră pare să se stabilizeze, deși condițiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) și incertitudini politice majore în țările dezvoltate, începând cu SUA.

Acestea fiind zise, viitorul economiei românești rămâne extrem de incert. Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro — bani europeni gratuiți, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede”, a scris acesta pe Facebook.

Economistul critică blocajul politic și poziția sindicatelor

Potrivit lui Eugen Rădulescu, în timp ce situația economică este dificilă, clasa politică rămâne blocată într-o confruntare permanentă. În opinia sa, România se îndreaptă rapid către o situație economică dificilă, iar disputele politice nu contribuie la rezolvarea problemelor.

Economistul critică și poziția sindicatelor, pe care o consideră lipsită de rațiune, susținând că acestea refuză să accepte faptul că resursele financiare disponibile sunt limitate.

În ceea ce privește Legea salarizării, Rădulescu admite că proiectul nu este neapărat lipsit de probleme, însă pune sub semnul întrebării alternativele la măsurile propuse. El avertizează că, dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, ritmul deteriorării situației fiscale s-ar putea accelera.

Economistul subliniază că analiza sa este una strict economică, nu una politică.

Unul dintre puținele elemente pozitive din ultimul an, în opinia sa, este reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă, potrivit lui Rădulescu, o performanță semnificativă. Această evoluție a reprezentat și argumentul principal folosit de autorități pentru menținerea ratingului României în categoria recomandată pentru investiții.

„Între timp, clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid. (O paranteză: când am vorbit ieri despre riscul de a „mânca iarbă și coajă de copac”, am folosit, evident, o metaforă — un răspuns la celebra „industrie a calului”).

La rândul lor, sindicatele, care reprezintă exclusiv personalul bugetar, au un comportament total lipsit de rațiune. Liderii sindicali refuză să admită un adevăr crunt: nu mai sunt bani. Deloc! Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește. Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic.

Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanță semnificativă. Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităților care a permis menținerea ratingului recomandat pentru investiții”, a mai scris economistul.

Reducerea deficitului are două fețe

Eugen Rădulescu consideră însă că reducerea deficitului bugetar trebuie privită din două perspective. Pe de o parte, reducerea a fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării veniturilor. Această abordare a generat frustrări și a oferit argumente pentru criticile îndreptate împotriva Guvernului.

Pe de altă parte, economistul avertizează că partea dificilă abia începe. Până în decembrie ar urma să fie obținută doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și aceasta doar în situația în care programul PNRR se va încheia cu bine.

„Totuși, această scădere are două fețe:

1. Cum s-a obținut: A fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării. Această abordare a generat frustrări și a oferit muniție pentru atacuri la adresa guvernului, inclusiv din partea celor care s-au opus cu îndârjire măsurilor care ar fi stopat extragerea de rente din bani publici.

2. Ce urmează: Greul abia acum începe. Până în decembrie se va fi obținut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și asta doar în ipoteza în care vom încheia cu bine programul PNRR”, a subliniat Eugen Rădulescu.

Indiferent de cine va forma următorul guvern, acesta va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public.

Rădulescu menționează și propunerea unui lider sindical privind majorarea taxelor pentru acoperirea revendicărilor salariale din sectorul bugetar. Economistul consideră că o astfel de soluție ar fi extrem de gravă și apreciază că acceptarea ei de către Parlament ar reprezenta o adevărată tragedie.

În opinia sa, există soluții pentru problemele economice, iar politicienii ar putea reveni la rațiune chiar și în ultimul moment. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar reprezenta, în viziunea sa, un punct de pornire.

Rădulescu consideră că extragerea de rente din bani publici poate și trebuie să fie restricționată sever. În opinia sa, numai prin astfel de măsuri România ar avea o șansă reală să evite o prăbușire economică.

„Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creșterea taxelor pentru a satisface pretențiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depășește limita nerușinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o.

Soluții există. Ieri am preluat postarea lui Gabriel Biriș, care detaliază o parte dintre ele. Însă aplicarea lor presupune nu doar angajament politic, ci și clarviziune economică — exact ceea ce a lipsit atunci când s-au introdus impozitul pe cifra de afaceri sau taxa pe stâlp.

Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracția de rente din bani publici poate și trebuie să fie sever restricționată. Doar așa avem o șansă reală să evităm prăbușirea”, a conchis Eugen Rădulescu.

Avertisment privind PNRR și ratingul României

Cu o zi înainte, Eugen Rădulescu avertizase că România se îndreaptă treptat, dar tot mai sigur, către o situație dezastruoasă.

Economistul estima că PNRR s-ar putea încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe de finanțare. El a criticat dur ceea ce consideră a fi lipsa de responsabilitate a clasei politice și a acuzat PSD că a afectat finanțele publice prin politica economică din 2024 și că s-a opus reformelor cât timp a făcut parte din guvern.

În analiza sa, Rădulescu susține că PSD acționează în prezent într-un mod care ar putea contribui la scăderea ratingului României de către S&P în categoria statelor nerecomandate investițiilor. El a menționat atât situația Legii ANI, cât și opoziția față de legea privind salarizarea în sectorul public.

Economistul a criticat și colaborarea dintre PSD și sindicate în această privință, considerând că ambele părți ar putea contribui la deteriorarea economiei și la reducerea șanselor de îmbunătățire a situației economice pentru mai mult de un deceniu.

Rădulescu s-a declarat extrem de critic față de poziția sindicatelor, în special în contextul în care acestea contestă menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte dintre angajații din sectorul public.

El atrage atenția că datoria publică a României a depășit 60% din PIB, în timp ce deficitul se situează în jurul valorii de 6% din PIB într-un an. În acest context, economistul se întreabă cum ar putea fi majorate veniturile angajaților în anii următori fără deteriorarea suplimentară a situației financiare a țării.

Potrivit avertismentului său, România s-ar putea confrunta în următorii ani cu scăderi dramatice ale veniturilor nominale, șomaj și o inflație de două cifre, iar aceste efecte s-ar putea menține pentru o perioadă îndelungată.

Datoria în valută reprezintă o vulnerabilitate pentru România

Eugen Rădulescu a atras atenția și asupra structurii datoriei publice. Aproximativ jumătate din datoria publică a României este denominată în valută, reprezentând circa 30% din PIB.

În cazul în care România nu va mai fi considerată o destinație recomandată pentru investiții, economistul estimează că deprecierea cursului valutar ar putea fi puternică, ceea ce ar duce automat la creșterea poverii datoriei denominate în valută.

O eventuală retrogradare a ratingului ar putea determina ieșiri de capital din România. Rădulescu avertizează că acest fenomen ar afecta suplimentar economia și ar reduce resursele disponibile.