Comisia Europeană cere măsuri suplimentare pentru noua lege a salarizării. CASS ar putea fi extinsă pentru pensii

Comisia Europeană cere Guvernului să acopere impactul bugetar suplimentar generat de noua lege a salarizării, după ce costurile estimate au ajuns de la scenariul prudent de 8 miliarde de lei spre 12 miliarde de lei. Printre variantele indicate pentru obținerea veniturilor suplimentare se află extinderea contribuției la sănătate pentru pensii.

Comisia Europeană cere acoperirea unei diferențe de aproximativ 4 miliarde de lei

Noua lege a salarizării trebuie însoțită de măsuri care să compenseze impactul suplimentar asupra bugetului, potrivit solicitărilor venite din partea Comisiei Europene.

Scenariul prudent discutat inițial presupunea un impact de aproximativ 8 miliarde de lei. Costurile luate acum în calcul ajung însă spre 12 miliarde de lei, ceea ce creează o diferență de aproximativ 4 miliarde de lei pentru care Guvernul trebuie să identifice surse de finanțare.

Experții de la Bruxelles cer ca măsurile compensatorii să fie adoptate în același timp cu legea salarizării sau, de preferat, înainte ca aceasta să fie adoptată.

Una dintre variantele indicate este extinderea contribuției de asigurări sociale de sănătate, CASS, asupra pensiilor. În prezent, aplicarea CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei este prevăzută să expire la 31 decembrie 2027.

Bruxelles-ul semnalează o diferență de aproximativ un miliard de lei în cazul salariilor din sănătate

Comisia Europeană a identificat și o problemă între calculele financiare și prevederile efective ale proiectului.

Potrivit informațiilor prezentate, Bruxelles-ul consideră că există o discrepanță între fișierul utilizat pentru calcularea impactului financiar și textul proiectului de lege în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății.

Diferența este estimată la aproximativ un miliard de lei.

Pe lângă problema costurilor salariale, experții europeni solicită Guvernului să prezinte și un calendar clar pentru plata arieratelor datorate magistraților.

Toate aceste elemente pun presiune asupra autorităților pentru ca impactul noii legi să fie cât mai precis stabilit înainte ca majorările prevăzute să intre efectiv în plată.

Valoarea de referință a fost redusă pentru a crea o rezervă în fața riscurilor bugetare

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că valoarea de referință prevăzută în ultima variantă a legii salarizării a fost redusă la solicitarea Ministerului Finanțelor.

Măsura urmărește crearea unei rezerve bugetare, astfel încât costurile efective ale noii legi să nu producă surprize care ar putea afecta evaluarea României de către agențiile de rating.

Conform variantei prezentate de ministru, aplicarea ar urma să înceapă cu o valoare de referință de 4.000, urmând ca aceasta să ajungă la 4.100 la rectificarea bugetară. Nivelul de 4.100 fusese valoarea luată în calcul inițial.

Pîslaru a explicat că abordarea prudentă este necesară tocmai pentru că impactul real poate deveni mai mare odată ce noile salarii intră efectiv în plată.

Guvernul încearcă să mențină costurile sub pragul de 12 miliarde de lei

Potrivit ministrului interimar al Muncii, recomandarea este ca impactul estimat să fie menținut puțin sub nivelul de 12 miliarde de lei.

Motivul este riscul ca, odată cu aplicarea efectivă a legii și luarea în calcul a hotărârilor judecătorești și a celorlalte obligații, cheltuielile să depășească estimările inițiale.

O asemenea rezervă ar conta inclusiv în evaluările făcute de agențiile de rating și de investitorii care urmăresc situația finanțelor publice din România.

Dragoș Pîslaru a respins în același timp informațiile potrivit cărora noua formulă ar determina reducerea unor venituri. Ministrul susține că au fost realizate calcule pentru diferitele situații și că proiectul include un mecanism pentru protejarea veniturilor.

Presiunea principală rămâne însă identificarea surselor pentru costurile suplimentare. În condițiile în care Comisia Europeană cere ca aproximativ 4 miliarde de lei să fie acoperite prin măsuri compensatorii, Guvernul trebuie să stabilească aceste măsuri cel târziu odată cu adoptarea noii legi a salarizării.