Kelemen Hunor dezvăluie condiția pusă pentru legea salarizării. Ce nu acceptă UDMR

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la Cluj-Napoca, în timpul Zilelor Culturale Maghiare, că formațiunea pe care o conduce ar susține legea salarizării doar dacă aplicarea acesteia nu va duce la scăderea veniturilor. Declarația a fost făcută în timpul unei discuții cu Szabolcs Rostás, redactorul-șef al publicației Krónika.

Legea salarizării, sub semnul întrebării? Condiția anunțată de Kelemen Hunor

Kelemen Hunor a precizat că UDMR ar susține noua lege a salarizării numai dacă aplicarea acesteia nu va conduce la diminuarea veniturilor. În discuție a fost amintit și faptul că legea salarizării funcționarilor publici trebuia adoptată inițial până la sfârșitul anului 2023, însă proiectul a fost amânat în repetate rânduri. Astfel, România încearcă să rezolve această problemă în apropierea termenului limită prevăzut în planul de redresare.

Neadoptarea legislației ar putea pune în pericol 770 de milioane de euro din fondurile europene. Potrivit lui Kelemen Hunor, este necesară o nouă lege a salarizării deoarece actualul sistem păstrează diferențe importante între categoriile profesionale remunerate de la bugetul de stat.

Liderul UDMR a subliniat însă că formațiunea susține noua grilă salarială doar cu condiția ca veniturile niciunei categorii de angajați să nu fie reduse. Cea mai recentă variantă a proiectului introduce și noi clasificări pentru domenii precum educația, sănătatea și administrația publică, care ar putea conduce la scăderi salariale pentru anumite categorii.

Deși diferențele rezultate ar urma să fie acoperite printr-un supliment temporar, Kelemen Hunor consideră că o asemenea soluție nu este echitabilă. El a dat exemplul unui profesor cu 25 de ani de experiență, despre care spune că nu ar trebui să primească mesajul că valoarea muncii sale a scăzut, pentru ca ulterior diferența de venit să fie compensată printr-un spor separat. Rămân, totodată, neclare durata acordării acestei compensații și posibilitatea ca suma respectivă să fie luată în calcul la stabilirea pensiei.

„Insist cu tărie asupra acestui lucru, să nu existe nicio reducere a veniturilor. Putem susține acest lucru doar dacă nu există nicio reducere a veniturilor”, a declarat Kelemen Hunor.

Cum s-a deteriorat relația dintre PSD și PNL

Liderul UDMR a amintit perioada de după căderea guvernului condus de Florin Cîțu, în 2021, când PSD și PNL au format o coaliție de guvernare împreună cu UDMR. Potrivit lui Kelemen Hunor, social-democrații ajunseseră să ia decizii ca partid mai mare chiar și atunci când funcția de premier era deținută de un liberal.

El a descris și modul în care se desfășurau unele dintre negocierile tensionate din coaliție. Potrivit relatării sale, liderii PSD și PNL părăseau uneori discuțiile pentru perioade scurte, după care reveneau cu o soluție asupra căreia ajunseseră separat la un acord. Această practică a contribuit, în opinia exprimată de liderul UDMR, la consolidarea ideii că PSD nu putea accepta decizii importante fără acordul său, inclusiv atunci când premierul provenea din PNL.

Kelemen Hunor a indicat și alegerile din 2024 drept unul dintre momentele care au afectat ulterior încrederea dintre cele două formațiuni. El a considerat greșită asocierea alegerilor locale cu scrutinul pentru Parlamentul European, dar și decizia PSD și PNL de a participa împreună la alegerile europarlamentare, pentru ca ulterior să concureze din nou separat la alegerile prezidențiale.

Potrivit liderului UDMR, aceste decizii au creat confuzie în rândul alegătorilor și au redus disponibilitatea PSD și PNL de a continua cooperarea. În același timp, cele două partide au obținut rezultate parlamentare mai slabe, în timp ce AUR și-a majorat semnificativ sprijinul și a ajuns la aproximativ 20% din reprezentarea parlamentară.

Neîncrederea dintre foștii parteneri de coaliție

După victoria surprinzătoare obținută de Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și anularea scrutinului, PSD și PNL au revenit la cooperare. Kelemen Hunor a apreciat însă că mesajele contradictorii privind relația dintre cele două partide au accentuat neîncrederea. El a descris situația prin formula „suntem împreună, nu suntem împreună”, considerând că această poziționare era dificil de urmărit din exterior.

După ce Ilie Bolojan a devenit prim-ministru, în iunie 2025, social-democrații au preferat, potrivit lui Kelemen, perioada de după rotația guvernamentală, deși ar fi avut posibilitatea să înceapă ei guvernarea. În evaluarea liderului UDMR, PSD a încercat ulterior să păstreze practica potrivit căreia, ca partid mai mare, trebuia să fie consultat înaintea luării deciziilor importante.

Kelemen Hunor a susținut că Ilie Bolojan a avut însă un mod diferit de a conduce, ceea ce a dus la apariția unor conflicte repetate între partenerii de guvernare. Disputele s-au intensificat în special în jurul creșterii vârstei de pensionare și al modificării regulilor privind pensiile pentru persoanele care lucrează în sistemul judiciar.

Tensiunile au crescut ulterior după ce premierul a anunțat intenția de a continua reforma și în cazul altor categorii considerate eligibile pentru pensionare anticipată. Deși ruptura dintre partenerii de coaliție s-a produs în aprilie, Kelemen Hunor a spus că încă din decembrie devenise evident că relația nu mai putea fi menținută. În opinia sa, PSD a grăbit schimbarea guvernului fără să fie pregătit pentru perioada care urma.

Criza politică și lipsa unei majorități pentru un nou guvern

Kelemen Hunor a explicat că situația este complicată și de faptul că România nu are o moțiune de neîncredere constructivă. Pentru schimbarea unui guvern nu este necesar ca, în același moment, să existe și un candidat pentru funcția de prim-ministru susținut de o majoritate parlamentară funcțională.

Liderul UDMR a făcut o comparație cu sistemul german, unde o moțiune de neîncredere poate fi adoptată doar dacă este desemnat simultan și un nou candidat pentru funcția de cancelar. În opinia sa, PSD ar fi trebuit să preia guvernarea după căderea cabinetului condus de Bolojan, inclusiv prin formarea unui guvern minoritar.

Potrivit lui Kelemen, o asemenea soluție ar fi putut evita criza politică ce durează de mai bine de o sută de zile. El a precizat însă că efectele pe termen mediu și lung ale acestei perioade nu pot fi evaluate încă. Liderul UDMR a atras atenția asupra efectului pe care blocajul politic îl poate avea asupra încrederii populației în instituțiile democratice.

În evaluarea sa, incapacitatea de a asigura o guvernare funcțională transmite mesajul că formațiunile politice alese în 2024 nu reușesc să gestioneze instituțiile democratice. Kelemen Hunor a indicat neîncrederea reciprocă drept cauza directă a destrămării coaliției.

Kelemen Hunor, despre răbdarea lui Nicușor Dan

Referitor la negocierile dintre partidele politice, Kelemen Hunor a spus că, după căderea guvernului, întâlnirile comune au fost convocate de președintele Nicușor Dan. Formațiunile politice au continuat să discute și separat, însă, potrivit liderului UDMR, fostele componente ale coaliției au ajuns să negocieze tot mai puțin într-o formă organizată.

El a afirmat că discuțiile purtate la Palatul Cotroceni sunt mai directe decât mesajele transmise public, chiar dacă participanții nu ajung de fiecare dată la aceeași poziție. Kelemen Hunor l-a descris pe Nicușor Dan drept o persoană foarte răbdătoare și a menționat că au existat situații în care încercările de apropiere a pozițiilor au durat mai mult de două ore.

În privința legii salarizării, liderul UDMR a indicat condiția esențială pentru susținerea proiectului de către formațiunea sa: veniturile nu trebuie să scadă. Poziția este relevantă în contextul termenului apropiat pentru adoptarea noilor reguli privind salarizarea funcționarilor publici. Kelemen Hunor a vorbit, totodată, despre posibilitatea ca o nouă încercare de formare a guvernului să aibă loc în septembrie, după desemnarea unui candidat pentru funcția de premier de către președintele României.