Noua lege a salarizării provoacă proteste în sectorul public. Polițiștii, profesorii și angajații din sănătate ar putea pierde chiar și 1.500 lei/lună

Noua lege a salarizării unitare, pe care Guvernul trebuie să o adopte până la 1 iulie pentru a respecta un jalon din PNRR, stârnește un val de nemulțumiri în sectorul public. Polițiștii, profesorii și sindicaliștii din sănătate avertizează că proiectul poate reduce veniturile unor angajați și pregătesc proteste împotriva prevederilor considerate inechitabile și controversate.

Grefierii din instanțe și parchete își vor suspenda activitatea câteva ore pe zi pe parcursul acestei săptămâni, în semn de protest față de măsurile anunțate de autorități. În paralel, aproximativ 20.000 de medici și asistenți medicali sunt așteptați să participe la un protest organizat în fața Guvernului.

Nemulțumirile se extind și în alte instituții ale statului, unde sunt anunțate proteste spontane în vămi, trezorerii și administrațiile fiscale. Totodată, profesorii avertizează că ar putea boicota examenele naționale dacă revendicările lor nu vor fi soluționate.

Ministrul interimar al Muncii a declarat că proiectul noii legi a salarizării va suferi unele modificări în urma primei etape de consultări desfășurate cu reprezentanții sindicatelor.

Noua lege a salarizării unitare provoacă revoltă în sectorul public. Polițiștii, profesorii și sindicaliștii din sănătate amenință cu proteste

Noua lege a salarizării unitare, pe care Guvernul trebuie să o adopte până la 1 iulie pentru a îndeplini unul dintre jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), riscă să genereze un amplu val de nemulțumiri în sectorul bugetar.

După primele consultări cu sindicatele și reprezentanții societății civile, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut că unele grile salariale nu sunt construite corespunzător și a anunțat că va încerca să corecteze problemele semnalate.

În paralel, ministrul urmează să discute la Bruxelles posibilitatea amânării majorărilor salariale prevăzute pentru demnitari, una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului aflat în dezbatere.

Deși Executivul susține că noua lege urmărește eliminarea inechităților salariale din sistemul public, reprezentanții sindicatelor din Poliție, Sănătate și Educație afirmă că efectele vor fi exact opuse. Aceștia susțin că proiectul creează noi dezechilibre, afectează veniturile unor categorii profesionale și menține avantajele pentru funcțiile de conducere și pentru demnitari.

Sindicaliștii din Poliție avertizează că unele salarii ar putea scădea cu până la 1.500 de lei

Din zona apărării, ordinii publice și securității naționale vin reacții foarte vehemente. Președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), Vasile Zelca, a explicat că organizația pe care o conduce a transmis Ministerului Muncii un document amplu, de zece pagini, care conține observații și propuneri de modificare a proiectului.

Liderul sindical a avertizat că protestele sunt inevitabile dacă revendicările sindicatelor nu vor fi luate în considerare. El a oferit mai multe exemple pe care le consideră dovada unor disfuncționalități majore ale proiectului.

Potrivit acestuia, în anumite situații promovarea într-o funcție superioară ar putea conduce paradoxal la diminuarea salariului. De asemenea, el a afirmat că salariul de grad al soldaților ar urma să scadă semnificativ, de la aproximativ 1.500 de lei brut la 410 lei brut.

Vasile Zelca a arătat că ministrul Muncii a precizat că, în situațiile în care recalcularea salariilor va genera venituri mai mici, diferența va fi acoperită prin acordarea unei sume compensatorii. Totuși, liderul sindical susține că juriștii au atras atenția asupra faptului că această compensație nu ar putea fi luată în calcul nici la pensie și nici la sporuri, ceea ce ar genera alte probleme pe termen lung.

În opinia sa, o lege de o asemenea importanță ar trebui discutată timp de mai multe luni cu reprezentanții tuturor domeniilor de activitate, astfel încât forma finală să fie una echilibrată și funcțională.

Președintele SNPPC consideră că noua lege nu poate fi catalogată drept o salarizare unitară, deoarece nemulțumește atât polițiștii, cât și funcționarii publici și personalul contractual din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Acesta susține că efectele proiectului ar putea conduce la diminuări salariale cuprinse între 1.000 și 1.500 de lei pentru numeroși angajați din sistem. Totodată, el apreciază că actuala Lege 153 din 2017, chiar dacă este aplicată doar parțial, oferă soluții mai bune decât proiectul aflat acum în discuție.

Sindicatul anunță că analizează inclusiv posibilitatea contestării unor prevederi pe care le consideră neconstituționale, prin intermediul Avocatului Poporului și al unor demersuri către partidele parlamentare.

„Nicidecum nu este o salarizare unitară. (Proiectul – n.r.) nemulțumește și polițiștii, și funcționarii publici, și personalul contractual din familia ocupațională apărare ordine publică și securitate națională.

Să nu uităm că noi urmărim trei familii ocupaționale. Sănătate, unde avem asistenții și medicii din spitalele militare și spitalele MAI, anexa șase pentru apărare ordine publică și siguranță națională unde sunt polițiștii și anexa opt unde sunt funcționarii publici și personalul contractual din MAI și MApN. Scad salariile cu 1000-1.500 lei.

Cert este că actuala lege 153 din 2017, deși este aplicată în proporție de 70%, este mai bună decât legea propusă de acest guvern care este totuși demis prin moțiune de cenzură. Un aspect de neconstituționalitate pe care îl vom ataca și noi prin Avocatul Poporului și prin solicitări către partidele parlamentare”, afirmă Vasile Zelca.

Reprezentanții sistemului de apărare spun că proiectul afectează domenii esențiale pentru siguranța țării

Liderii sindicali atrag atenția că reducerea atractivității financiare a profesiilor din domeniul apărării și ordinii publice vine într-un context geopolitic complicat, marcat de războiul din apropierea granițelor României.

Vasile Zelca a argumentat că statul ar trebui să trateze cu maximă seriozitate personalul care activează în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

El a amintit incidente recente, precum drona prăbușită pe un bloc din Galați, care au evidențiat riscurile de securitate din regiune și a susținut că investițiile în echipamente și tehnică militară nu sunt suficiente dacă nu există personal motivat și bine pregătit care să le utilizeze.

„Avem un război la graniță, care, iată, ne amenință în mod direct și noi nu facem decât să ne batem joc de armată, de poliție și de civilii care lucrează în acest sistem care este vital în acest moment.

Exact cum a fost vital sistemul de sănătate pe timpul pandemiei. Acum, acest sistem apărare, ordine publică și securitate națională trebuie tratat cu maximă seriozitate, pentru că nu poți să te joci. Degeaba aduci tancuri, degeaba, aduci logistică, dacă nu vei avea cu cine să o manevrezi ca să zic așa, a afirmat Vasile Zelca.

SANITAS reclamă lipsa dialogului social și invocă obligațiile asumate prin PNRR

Nemulțumiri puternice există și în sistemul de sănătate. Federația SANITAS a anunțat că respinge orice variantă a legii salarizării care ar putea fi adoptată fără o consultare reală a partenerilor sociali.

Sindicaliștii susțin că România și-a asumat prin PNRR obligația de a implica organizațiile sindicale în procesul de elaborare a noii legislații privind salarizarea. Potrivit federației, Componenta 14 – Bună Guvernanță și Jalonul 449 prevăd în mod explicit existența unui proces de consultare înainte de adoptarea actului normativ.

Reprezentanții SANITAS avertizează că instituțiile europene nu analizează doar conținutul final al legii, ci și modul în care aceasta a fost elaborată. În aceste condiții, transmiterea proiectului către Parlament fără parcurgerea etapelor de negociere cu sindicatele ar putea fi interpretată drept o încălcare a angajamentelor asumate de România.

Federația a anunțat deja organizarea unui protest în Piața Victoriei și în zona Parlamentului pe data de 3 iunie, acțiune prin care dorește să atragă atenția asupra nemulțumirilor existente în sistem.

Profesorii susțin că reforma salarială nu aduce creșterile promise

Critici similare vin și din sistemul de educație. Sindicatele din învățământul preuniversitar afirmă că noua grilă salarială nu produce creșterile de venituri promise de autorități și că impactul asupra salariilor profesorilor va fi redus.

Liderii sindicali susțin că multe categorii de cadre didactice vor continua să primească venituri apropiate de cele actuale, în ciuda reformei salariale prezentate de Guvern drept una majoră.

În acest context, Biroul Executiv al Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași a anunțat că respinge integral forma actuală a proiectului de lege.

Nemulțumirile din educație se adaugă astfel celor deja exprimate de angajații din sănătate și din structurile de apărare și ordine publică, ceea ce amplifică presiunea asupra Guvernului într-un moment crucial pentru adoptarea reformei.

Economistul Radu Nechita consideră că problema principală este numărul angajaților din sectorul public

Profesorul de economie Radu Nechita apreciază că discuția privind salarizarea nu poate fi separată de problema dimensiunii aparatului bugetar.

Acesta a arătat pentru Adevărul că, deși Guvernul a introdus în ultimii ani diverse măsuri pentru controlul cheltuielilor publice, costurile totale ale statului au continuat să crească. În opinia sa, intenția reformei merge în direcția corectă, însă dificultățile apar la nivelul implementării.

Economistul consideră că numărul total al angajaților din sectorul public depășește capacitatea economiei private de a susține aceste cheltuieli. El a explicat că situația este foarte diferită de la un domeniu la altul, existând instituții în care personalul este insuficient, dar și structuri unde există excedent de angajați.

Potrivit profesorului, inclusiv în cadrul aceleiași instituții pot exista diferențe majore între angajați care desfășoară activități esențiale și persoane a căror absență ar avea un impact redus asupra funcționării organizației.

„Guvernul a introdus și măsuri de control al cheltuielilor statului și cu toate acestea, totalul lor, chiar exprimat în euro, a crescut an de an. Intenția, cel puțin, merge în direcția bună.

Avem un număr total de angajați în sectorul public mult prea mare față de posibilitățile sectorului privat. Situația angajărilor la stat este neomogenă: există agenții care, aparent sunt esențiale, dar care dau ștampile formal, fără răspundere și uneori în schimbul umplerii unor cutii de pantofi.

În unele sectoare publice avem deficit de personal, în altele excedent. În aceeași entitate publică, uneori în același serviciu sau birou, există oameni care lucrează și alții cărora nimeni nu le-ar simți lipsa. Nici creșterile și nici reducerile de-a valma a salariilor din sectorul public nu rezolvă problemele structurale.

Intenția este bună, dar intră în coliziune cu creativitatea oamenilor din sistem și care se vor strădui să ocolească astfel de măsuri sau chiar îndepărtarea din funcții a celor care doresc implementarea lor”, a explicat profesorul de economie.