Gheorghe Piperea critică planul Comisiei Europene privind economiile populației: Presiunea politică și designul ideologic al produselor investiționale sunt adevărate otrăvuri

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a lansat o serie de critici la adresa planului Comisiei Europene de mobilizare a economiilor populației, susținând că acesta ar putea expune micii deponenți unor riscuri financiare importante. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Piperea a comparat măsurile europene cu o doză de risc pentru economiile și stabilitatea financiară a populației și a criticat în termeni duri politica promovată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Gheorghe Piperea a criticat puternic politica promovată de Ursula von der Leyen

Piperea și-a început analiza de pe Facebook pornind de la situația depozitelor bancare din România. El a subliniat că, din punct de vedere numeric, cea mai mare parte a conturilor aparține persoanelor cu economii reduse, care aleg să limiteze consumul imediat pentru a avea bani disponibili în cazul unor situații neprevăzute.

Potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, depozitele populației din România se ridică la aproximativ 83 de miliarde de euro. Există peste 15 milioane de deponenți persoane fizice garantați, iar 99,4% dintre aceștia au depozite sub plafonul de 100.000 de euro, ceea ce înseamnă că economiile lor sunt acoperite integral în limita schemei de garantare.

Valoarea medie a unui depozit eligibil pentru garantare este de aproximativ 21.000 de lei, echivalentul a circa 4.300 de euro.

În același timp, aproximativ 86.000 de persoane, din totalul de peste 15 milioane de deponenți, au în conturi mai mult de 100.000 de euro. Sumele deținute de acest grup reprezintă aproximativ 24% din valoarea totală a depozitelor populației, adică în jur de 20 de miliarde de euro.

„Despre doza de otravă pentru economiile și stabilitatea ta financiară, doză pe care ți-o pregătesc Ursula von der Leyen & co, la fel cum au făcut și cu cele 4 doze de “vaccin” anti-covid
sau
O discuție “ușoară”, de duminică și de final de vacanță

În România, marea majoritate a depozitelor bancare aparține amărâților care își refuză consumul imediat pentru a avea rezerve pentru “zile negre”. Nu mă refer la valoarea depozitelor, ci la numărul de conturi.

Datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) arată o piramidă foarte ascuțită:

• Depozitele populației sunt de cca 83 de miliarde euro; sunt peste 15 milioane de deponenți persoane fizice garantați; 99,4% au depozite sub plafonul de 100.000 de euro (deci acoperite integral);
• Valoarea medie a unui depozit eligibil pentru garantare este în jur de 21.000 de lei (~4.300 euro);
• Doar ~86.000 de persoane (din 15 milioane…) au în cont peste 100.000 de euro; sumele din contul acestor deponenți înseamnă circa 24% din valoarea totală a depozitelor populației (~20 miliarde euro)”, a scris Piperea pe Facebook.

Piperea a comparat situația din România cu datele disponibile pentru Uniunea Europeană

Gheorghe Piperea a comparat situația din România cu datele disponibile pentru Uniunea Europeană. Household Finance and Consumption Survey, HFCS, indică faptul că, în 2023, aproape toate gospodăriile din zona euro aveau depozite bancare.

Media depozitelor bancare era de aproximativ 10.000 de euro la nivelul zonei euro. Prin urmare, jumătate dintre gospodării aveau depozite sub pragul de 10.000 de euro.

Piperea susține că modelul este similar celui observat în România și Grecia: există un număr foarte mare de persoane care dețin sume mici și un număr redus de persoane care au sume mari și controlează o parte importantă din volumul total al economiilor.

La nivelul întregii Uniuni Europene, Comisia Europeană estimează că valoarea totală a depozitelor populației este de aproximativ 10.000 de miliarde de euro.

În analiza sa, Piperea face o distincție între numărul persoanelor care economisesc și valoarea totală a banilor deținuți. El susține că, deși economiile persoanelor cu venituri mai mici sunt foarte numeroase ca număr de deponenți, o parte substanțială din cele 10.000 de miliarde de euro aparține persoanelor cu disponibilități financiare mai mari.

„Cum stau lucrurile în UE, la nivelul celor 460 de milioane de cetățeni UE? Household Finance and Consumption Survey (HFCS) arată că, la nivelul lui 2023:

• Aproape toate gospodăriile din zona euro au depozite.
• Media depozitelor bancare este de 10.000 de euro la nivelul zonei euro; așadar, jumătate din numărul gospodăriilor au depozite de sub 10 mii de euro.

Modelul e același ca în România sau Grecia: mulți oameni cu sume mici, puțini oameni cu sume mari care dețin o parte importantă din stoc. Comisia Europeană estimează că totalul depozitelor populației UE este de circa 10.000 de miliarde de euro. Economiile amărâților sunt numeroase ca număr de persoane. Ca volum de bani, o parte substanțială a celor 10.000 de miliarde nu e a amărâților. Cam la fel ca în România”, a mai scris europarlamentarul.

Europarlamentarul AUR a făcut referire și la discursul Ursulei von der Leyen din 27 august 2026

Europarlamentarul AUR a făcut referire și la discursul Ursulei von der Leyen din 27 august 2026, susținut la reuniunea Medef, principala asociație patronală din Franța, desfășurată la Roland-Garros.

În cadrul intervenției, președintele Comisiei Europene a folosit expresia franceză referitoare la economiile considerate neactive sau nevalorificate. Ea a indicat faptul că Europa dispune de economii importante, dar că acestea rămân în depozite, în timp ce o parte dintre fonduri este investită în afara continentului.

Potrivit mesajului lui Piperea, suma avută în vedere de von der Leyen este de aproximativ 10.000 de miliarde de euro, iar obiectivul exprimat la nivel european este ca acești bani să fie orientați către întreprinderile europene.

În cazul României, Piperea susține că persoanele cu sume mari de bani în conturi, în jur de 86.000 de persoane, știu deja cum să își administreze economiile și nu ar avea nevoie de recomandări din partea Comisiei Europene pentru a investi pe piața de capital.

Potrivit europarlamentarului, adevărații destinatari ai mesajului privind mobilizarea economiilor sunt pensionarii, funcționarii, salariații, părinții care pun bani deoparte pentru copiii lor și, în general, persoanele care economisesc din prudență și renunță la consumul imediat pentru a avea rezerve într-un viitor nesigur.

„Pe 27 august 2026, la întâlnirea Medef (principala asociație patronală din Franța) de la Roland-Garros, von det Leyen a folosit formula „épargne paresseuse” / economii leneșe:

Europa are economii, dar ele stau pe depozite, în timp ce o parte e investită în afara continentului; trebuie puse „în slujba întreprinderilor europene”. Cifra invocată: 10.000 de miliarde de euro.

În mod evident, cei 86 de mii de inși cu bani din Romănia știu și ce să facă cu banii. Nu e nevoie să vină Ursula von der Leyen să le spună că acei bani sunt “leneși” și trebuie băgați în piața de capital, ca să fie bine…

Deci, în cazul României, destinatarii mesajului sunt pensionarii, funcționarii, salariații, părinții care fac mici economii pentru copiii lor și, în genere, oamenii care economisesc din prudență și se abțin de la consumul imediat pentru a-și crez rezerve pentru un viitor nesigur.

Dar Comisia Europeană chiar are un plan de “mobilizare” a acestor economii “leneșe”. Planul se numește Savings and Investments Union (strategie din martie 2025, reluare a Uniunii piețelor de capital)”, a subliniat Gheorghe Piperea.

Europarlamentarul a identificat riscuri importante în planul Savings and Investments Union

Piperea atrage atenția că Uniunea Europeană are într-adevăr un plan destinat mobilizării acestor economii. Este vorba despre Savings and Investments Union, o strategie prezentată în martie 2025, care reprezintă o reluare și dezvoltare a proiectului privind Uniunea piețelor de capital.

Europarlamentarul susține că a analizat anterior această strategie și că a identificat în cadrul ei riscuri importante.

Obiectivele oficiale ale planului includ dezvoltarea unor produse de investiții mai simple, inclusiv produse destinate economisirii pentru pensie, introducerea unor stimulente fiscale la nivel național, integrarea mai accentuată a piețelor de capital și dezvoltarea securitizării.

Strategia urmărește, de asemenea, aplicarea unor reguli comune pentru bănci și asigurători și canalizarea capitalului către domenii precum inovația, tranziția verde și digitală și apărarea.

„Am mai vorbit despre acest plan și i-am arătat marile riscuri. Obiectivele oficiale ale planului sunt:

• produse de investiție mai simple, inclusiv pentru pensie;
• stimulente fiscale naționale;
• piețe de capital mai integrate, securitizare, reguli comune pentru bănci și asigurători;
• canalizarea capitalului către inovație, tranziție verde/digitală și apărare.

Comisia insistă că alegerea rămâne a cetățeanului și că nu există acces direct al UE la conturi și nu e vorba de confiscare. Adevărul este că presiunea politică și designul ideologic al produselor investiționale sunt adevărate otrăvuri pentru economiile populației.

Banii canalizați birocratic către domeniile ideologice obsesive ale frau Von der Leyen & co – green energy, climate change, digitalizare, IA, pharma, armată și armament – sunt bani în mare pericol de a fi pierduți.

Piața de capital este, în sine, o piață a riscului, unde nu există garanții precum cele (minimale) aplicabile depozitelor bancare. Dacă bula IA se va sparge, banii se vor fi pierdut. Dacă războiul se va termina și pacea se va instala, banii se vor fi pierdut”, a explicat acesta.

Modul în care ar fi concepute anumite produse investiționale reprezintă riscuri pentru economiile populației

Gheorghe Piperea consideră însă că presiunea politică și modul în care ar fi concepute anumite produse investiționale reprezintă riscuri pentru economiile populației.

El critică direcționarea capitalului către domenii precum energia verde, schimbările climatice, digitalizarea, inteligența artificială, industria farmaceutică, armată și armament, susținând că banii orientați către aceste sectoare prin intermediul unor mecanisme birocratice ar putea fi pierduți.

Europarlamentarul subliniază că piața de capital este, prin natura sa, o piață bazată pe risc și că aceasta nu oferă același tip de protecție existent în cazul depozitelor bancare.

În argumentația sa, Piperea folosește două scenarii pentru a ilustra riscurile pe care le consideră posibile. În cazul spargerii unei eventuale bule din sectorul inteligenței artificiale, investitorii ar putea pierde bani. De asemenea, în scenariul în care războiul s-ar încheia și s-ar instala pacea, investițiile orientate către sectorul militar și de apărare ar putea, în opinia sa, suferi pierderi.

El atrage atenția asupra diferenței dintre un depozit bancar și o investiție pe piața de capital. O persoană care are în România economii de aproximativ 4.300 de euro sau o gospodărie din zona euro care deține media de aproximativ 10.000 de euro ar putea, în scenariul descris de Piperea, să piardă integral acești bani printr-o investiție nereușită.

În cazul sistemului bancar, un deponent poate beneficia de o garanție în situația falimentului unei bănci, în limitele prevăzute de sistemul de garantare. Pe piața de capital, o asemenea garanție pentru valoarea investiției nu există.

„Cine are acum 4300 de euro în cont (România) sau 10.000 de euro (media zonei Euro) îi poate pierde în totalitate peste noapte. În sistemul bancar, se poate spera la o garanție, pentru caz de faliment bancar. Pe piața de capital, nu.

Cei cu sume mici au nevoie de siguranță și lichiditate. Cei cu sume mari își permit diversificare și orizont lung. Dacă „mobilizarea” se face prin sugestii ideologice și birocratice, prin produse recomandate de bănci sau prin presiune pusă de politicieni, influenceri și oengeuri din complexul industrial al cenzurii, cei mai expuși la o decizie greșită sunt tot micii deponenți”, a completat Piperea.

Persoanele cu economii mici au nevoie în primul rând de siguranță și lichiditate

Piperea face o distincție între persoanele cu economii reduse și cele care dispun de sume mari. În opinia sa, persoanele cu economii mici au nevoie în primul rând de siguranță și lichiditate. În schimb, persoanele cu sume importante își pot permite să își diversifice investițiile și să aibă un orizont de timp mai lung.

Europarlamentarul avertizează că, dacă procesul de mobilizare a economiilor este realizat prin recomandări ideologice sau birocratice, produse oferite ori recomandate de bănci sau presiuni exercitate de politicieni, influenceri și organizații neguvernamentale pe care le asociază cu ceea ce numește complexul industrial al cenzurii, micii deponenți ar fi cei mai expuși unei decizii greșite.

În perspectiva sa, pentru economiile destinate unei perioade scurte și pentru rezervele de urgență, depozitul bancar, chiar dacă este remunerat slab, îndeplinește o funcție pe care piața bursieră nu o poate înlocui.

Piperea consideră că pentru o persoană care păstrează banii în bancă drept plasă de siguranță și nu ca investiție pe termen lung, transferarea acestor economii către piața de capital poate fi nu doar riscantă, ci chiar potențial ruinătoare.

„Pe termen scurt și pentru rezerva de urgență, depozitul (chiar prost remunerat) are o funcție pe care bursa nu o înlocuiește. Pentru cine ține banii în bancă drept plasă de siguranță, iar nu ca investiție pe termen lung, mutarea banilor în piața de capital este mai mult decât riscantă: este potențial ruinătoare”, a subliniat europarlamentarul.

Gheorghe Piperea susține că direcționarea politică și ideologică a planului Comisiei Europene este evidentă

În finalul analizei sale, Gheorghe Piperea susține că direcționarea politică și ideologică a planului Comisiei Europene este evidentă.

El consideră că, deși investițiile ar fi voluntare din punct de vedere formal, modul în care este construit cadrul programului ar putea influența fluxurile de capital către anumite sectoare.

„În planul Comisiei Europene, direcționarea politică și ideologică este evidentă. Mobilizarea nu este despre economie, ci despre șantierele ideologice de sorginte sovietică ale ale Ursulei von der Leyen. Teoretic, investiția e „voluntară”, dar cadrul ideologic al programului de mobilizare a depozitelor populației (produse preferate, facilități de taxare pentru investiții în acțiuni verzi, pharma, IA, armament, reglementare laxă a procedurilor birocratice aferente) poate înclina fluxurile către sectoarele dorite de Ursula & co.

Asta este o alegere politică, iar nu o lege a pieței. Nu e economie, e ideologie”, a conchis Gheorghe Piperea.

Postarea poate fi vizualizată aici.