Vine o toamnă grea pentru România. Radu Georgescu avertizează: Șase ani de noroc chior

Economistul Radu Georgescu avertizează că România ar putea intra într-o toamnă complicată din punct de vedere economic, după mai mulți ani în care dezechilibrele macroeconomice au fost tolerate pe fondul unor circumstanțe excepționale. El atrage atenția asupra costurilor tot mai mari cu dobânzile, necesarului ridicat de finanțare, finalului PNRR, deficitului extern și scăderii investițiilor străine. În plus, economistul urmărește cu îngrijorare întârzierea publicării execuției bugetare pentru luna iulie.

Radu Georgescu: România a traversat șase ani de dezechilibre economice

Într-o analiză publicată pe pagina sa de socializare, Radu Georgescu susține că România a reușit până acum să traverseze o perioadă caracterizată de dezechilibre macroeconomice majore fără ca acestea să provoace o criză severă.

Economistul amintește inflația, deficitul bugetar, deficitul comercial și deficitul de cont curent și consideră că România a beneficiat, succesiv, de circumstanțe externe care au făcut ca presiunile asupra finanțelor publice să fie mai ușor tolerate.

„În ultimii ani, România a avut cele mai mari dezechilibre macroeconomice din Europa.
Inflație, deficit bugetar, deficit comercial, deficit de cont curent.
Foarte probabil și de pe planeta Pământ.
Probabil și din galaxie.

Și totuși, cumva, a mers.
România nu a făcut implozie.

Motvul: norocul chior

Este ca la păcănele, când îți pică doar cireașă, cireașă, cireașă.”

Radu Georgescu amintește că România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020. Ulterior au venit pandemia și războiul din Ucraina, două evenimente care au schimbat semnificativ prioritățile economice și bugetare la nivel european.

„România este în procedură de deficit excesiv din aprilie 2020, pe baza cifrelor din 2019.

Apoi a început pandemia.
Bruxelles-ul, creditorii și agențiile de rating au închis ochii.

Prima cireașă.

Apoi a venit războiul din Ucraina.
Bruxelles-ul, creditorii și agențiile de rating au închis ochii din nou.

Alta cireașă.

Șase ani de noroc chior.
Problema cu norocul chior este că, la un moment dat, ciresele se transforma in lamai”

Dobânzile, prima „lămâie” indicată de economist

Primul semnal menționat de Radu Georgescu este legat de politica monetară din Statele Unite și de perspectiva menținerii unor costuri ridicate de finanțare.

Economistul consideră că evoluția dobânzilor internaționale este relevantă inclusiv pentru România, în condițiile în care statul are nevoie de împrumuturi consistente pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei.

„Lămâia care a picat aseară

Fed ( Banca centrala din America) a anunțat aseara că va crește dobânzile dacă inflația nu va scădea rapid.
Efectul?
În timp ce mulți români se uitau la Insula Iubirii, în câteva minute dobânzile de pe planeta Pământ au crescut.”

România a plătit dobânzi de 29 de miliarde de lei în șase luni

Al doilea punct al analizei vizează direct cheltuielile statului român cu dobânzile. Potrivit cifrelor prezentate de Radu Georgescu, acestea au ajuns la 29 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului.

Diferența față de perioada similară din 2025 ar fi de aproximativ 4 miliarde de lei.

„Lămâia 2

În primele șase luni din 2026, România a plătit dobânzi de 29 de miliarde de lei !!
Cu 4 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 !!
Plus 16% !!

Ups.”

Creșterea costurilor cu dobânzile devine cu atât mai importantă în contextul necesarului foarte mare de finanțare al statului.

Necesar de finanțare de 270 de miliarde de lei în 2026

Radu Georgescu indică drept a treia problemă dimensiunea necesarului de finanțare pentru acest an.

„Lămâia 3

Necesarul de finanțare pe 2026 este de 270 de miliarde de lei !!
Un miliard, pe zi.
În fiecare zi lucrătoare din an.”

Un necesar ridicat de finanțare face ca evoluția dobânzilor și percepția investitorilor asupra riscului României să aibă o importanță tot mai mare pentru buget.

Finalul PNRR, o altă problemă indicată de Radu Georgescu

În analiza sa, economistul aduce în discuție și apropierea finalului Planului Național de Redresare și Reziliență. Riscul, spune acesta, nu este reprezentat numai de fondurile pe care România nu ar mai reuși să le atragă.

„Lămâia 4.

Se termină PNRR.
România pierde miliarde de euro.
Iar riscul mai mare nu e ce nu primim, ci ce va trebui să dăm înapoi, pentru obiective neîndeplinite.

Ups.”

Deficitul comercial și deficitul de cont curent pun presiune pe curs

O altă vulnerabilitate menționată este situația conturilor externe ale României. Georgescu atrage atenția asupra evoluției deficitului comercial și a deficitului de cont curent și asupra potențialelor consecințe pentru cursul valutar.

„Lămâia 5.

Deficitul de cont curent și cel comercial au crescut în 2026.
Presiune suplimentară pe curs.”

Lista este completată de evoluția investițiilor străine.

„Lămâia 6.

Investițiile străine au scăzut cu 82% față de 2025.
Ups.”

Radu Georgescu urmărește execuția bugetară pentru luna iulie

Economistul semnalează și faptul că, la data publicării analizei sale, Ministerul Finanțelor nu prezentase încă execuția bugetului general consolidat pentru luna iulie.

Pentru Georgescu, cifrele sunt importante mai ales în perspectiva evoluției finanțelor publice în ultimele luni ale anului.

„Suntem în 29 august.
Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară pe iulie.

Până acum, în 2026, execuția a fost publicată constant înainte de 25.
Era singura cireașă rămasă in Romania

Dar mă aștept ca și această cireașă să devină lămâie.
Din motive contabile”

Un element important în lunile următoare va fi și efectul de bază. Comparațiile anuale vor începe să fie realizate cu lunile din 2025 în care nivelul încasărilor fusese deja influențat de modificările fiscale.

„Dispare efectul de bază.
Când compari toamna 2026 cu o toamnă 2025 deja umflată de taxe majorate, procentele nu mai arată la fel.”

„Sunt totuși curios cine vor fi politicienii kamikaze care vor accepta să facă un Guvern”

În finalul analizei, Radu Georgescu leagă perspectivele economice dificile de situația politică și de responsabilitatea pe care ar urma să și-o asume viitorul Executiv.

„Am zero interes pentru politică.
Nu mă uit la știri politice și nici la emisiuni politice.

Sunt totuși curios cine vor fi politicienii kamikaze care vor accepta să facă un Guvern.

Pentru că singura șansă a următorului Guvern să nu fie demis în două luni este să dea vina pe actualul Guvern și pe cele dinainte.”

Economistul își încheie analiza reluând avertismentul privind lunile care urmează:

„În România, toamna va fi foarte fierbinte.
Caniculară chiar.
Și nu mă refer la Insula Iubirii.

Să fie economie”