Tot mai mulți fermieri din România renunță la culturile de porumb. Seceta îi obligă să se orienteze către alte plante

Fermierii din România și Ungaria se confruntă cu pierderi tot mai mari provocate de lipsa apei și de temperaturile ridicate. Producția de porumb scade, iar unii agricultori abandonează această cultură. Fenomenul afectează Europa Centrală și de Est, o regiune importantă pentru piața cerealelor. Datele apar într-o analiză publicată săptămâna aceasta de Reuters.

Seceta transformă cultura porumbului într-o activitate tot mai riscantă

Seceta nu mai reprezintă un fenomen izolat pentru fermierii din Europa Centrală și de Est, ci o amenințare care revine frecvent și reduce considerabil producțiile agricole. Valurile de căldură record și deficitul persistent de apă îi determină pe unii cultivatori să renunțe la porumb, schimbând structura agricolă a unei regiuni considerate mult timp unul dintre pilonii producției europene de cereale.

Karoly Kovacs, fermier din nord-estul Ungariei, privește culturile afectate de arșiță și își amintește de producțiile obținute în urmă cu aproximativ 16 ani.

„Cu greu mi-a venit să cred când am recoltat 17 tone pe hectar în jurul anului 2010. Dar atunci aveam 1.000 de milimetri de ploaie, iar acum, aproape nimic”, a spus Kovacs.

Efectele sunt deosebit de puternice în România și Ungaria, două dintre statele membre ale Uniunii Europene cu o producție importantă de porumb. Suprafața cultivată cu această plantă s-a redus semnificativ în ambele țări în ultimii ani.

Ungaria, care în trecut exporta porumb, ar urma să recurgă la importuri în acest an. În același timp, cantitatea disponibilă pentru export din România s-a diminuat.

Producția de porumb a Uniunii Europene poate coborî la cel mai redus nivel din ultimele două decenii

Estimările Comisiei Europene de la sfârșitul lunii august indică o recoltă europeană de porumb de 50,1 milioane de tone metrice în acest an. Porumbul reprezintă, în mod obișnuit, a doua cea mai importantă cultură de cereale din Uniunea Europeană.

Dacă prognoza se confirmă, producția va fi cea mai mică din ultimii aproape 20 de ani. Cantitatea anticipată este cu aproximativ 20% sub media înregistrată în ultimii trei ani.

Gabriel Antonio, analist al pieței de materii prime la Expana, avertizează că repetarea verilor secetoase ar putea avea consecințe importante asupra pieței europene.

„Dacă vedem această continuitate a verilor secetoase în următoarele campanii, aceasta este o veste foarte importantă pentru UE dacă suprafața cultivată cu porumb și/sau randamentele porumbului continuă să scadă”, a declarat Gabriel Antonio.

Analistul estimează că importurile de porumb ale Uniunii Europene ar putea crește cu 8%-9% în sezonul 2026/2027.

Presiunea resimțită în Europa Centrală este accentuată de temperaturile ridicate, de scăderea umidității solului și de reducerea resurselor de apă, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

România și Ungaria înregistrează rezultate mai slabe decât mediile calculate la nivelul Uniunii Europene și al OCDE în privința anomaliilor umidității solului. În ambele țări, această evoluție este însoțită de restrângerea accelerată a suprafețelor cultivate cu porumb.

„Această scădere susținută a umidității solului are implicații directe asupra productivității agricole și a gestionării resurselor de apă și, prin urmare, asupra securității alimentare și a mijloacelor de trai”, a declarat OCDE într-un răspuns trimis prin e-mail la întrebări.

Datele Reuters Climate Monitor arată că, în ultimul deceniu, temperaturile maxime înregistrate în Ungaria în lunile iunie și iulie au depășit cu 3,1 grade Celsius media perioadei 1961-1990. Diferența echivalează cu 5,6 grade Fahrenheit.

Situația din România este asemănătoare. Maximele medii din timpul verii au fost cu 3 grade Celsius, respectiv 5,4 grade Fahrenheit, peste valorile istorice de referință.

România ar putea obține numai 8 milioane de tone de porumb

Producția de porumb a României este estimată la aproximativ 8 milioane de tone în acest an, un volum aflat mult sub jumătatea cantităților obținute în 2018 și 2019. Pentru Ungaria, prognoza indică o recoltă de 2,5 milioane de tone, reprezentând mai puțin de o treime din producțiile consemnate în aceiași ani.

Reducerea recoltelor a afectat și exporturile României. Datele Comisiei Europene arată că livrările externe s-au situat între 2,2 milioane și 4,7 milioane de tone în perioada 2023-2025, după ce depășiseră 7 milioane de tone la începutul deceniului.

Ungaria se confruntă cu o schimbare și mai pronunțată a poziției sale pe piață. Guvernul de la Budapesta a anunțat că țara, cunoscută în mod obișnuit ca exportator, va fi nevoită să importe porumb în acest an.

Fermierii ungari renunță la agricultură sau își caută alte locuri de muncă

Dificultățile provocate de producțiile slabe afectează direct fermele de familie din Ungaria, iar veniturile obținute din agricultură nu mai sunt suficiente pentru întreținerea acestora. Tamas Petohazi, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale din Ungaria, a declarat că unii fermieri și-au închis definitiv afacerile, în timp ce alții au fost nevoiți să își găsească locuri de muncă în alte domenii.

„Avem nevoie de o schimbare de paradigmă”, a spus Petohazi.

Lipsa precipitațiilor a contribuit luna trecută inclusiv la oprirea unor reactoare nucleare din Ungaria și România, în condițiile în care nivelul Dunării a scăzut. Petohazi consideră că Ungaria se îndreaptă către ceea ce a numit un climat semi-deșertic.

Incertitudinea privind producția din Europa de Est poate ajunge la 18,7%

Perspectivele Comisiei Europene pentru piețele agricole indică o instabilitate tot mai mare a producției de porumb din estul continentului. Prognoza pe zece ani, publicată în decembrie, estimează că incertitudinea privind randamentul acestei culturi va ajunge la 18,7% în Europa de Est până în 2035.

Nivelul prognozat este cel mai ridicat dintre toate regiunile lumii monitorizate de Comisia Europeană.

În aceste condiții, Karoly Kovacs ia în calcul să renunțe la cultivarea porumbului dacă actualele tendințe climatice se mențin. Fermierul analizează posibilitatea de a-și diversifica activitatea prin producerea de paste uscate, pentru care ar urma să folosească ouăle provenite de la propriile găini.

Fermierii români se orientează către culturi care necesită mai puțină apă

Schimbările climatice au avut un rol major în reducerea suprafețelor cultivate cu porumb în România, potrivit lui Cezar Gheorghe, reprezentant al firmei de consultanță AGRIColumn. Situația îi determină pe agricultori să se îndrepte către culturile de toamnă și îi afectează în special pe micii fermieri.

„Din 2020 până astăzi, cultivi porumb și nu recoltezi nimic. De ce ați continua să faceți asta? La fel și cu fermele de dimensiuni medii – au semănat, totul a mers bine în perioada de vegetație, apoi a început seceta, care a pârjolit efectiv zone întinse din țară”, a spus el.

Ștefan Moraru, fermier român, a decis să cultive floarea-soarelui, deoarece această plantă are nevoie de mai puțină apă decât porumbul. Hotărârea a fost luată după pierderile suferite în urmă cu șase ani.

„Un an decisiv pentru noi a fost 2020. Am suferit pierderi la toate culturile noastre”, a spus agricultorul.

Producția slabă l-a determinat pe Ștefan Moraru să investească în sisteme de irigații. Soluția nu poate însă compensa absența resurselor de apă, iar canalul care alimentează fermele sale nu mai funcționează de la mijlocul lunii iulie.

„Problema este că natura nu cooperează”, a spus el.

Echipamentele achiziționate nu pot fi folosite dacă sursa de alimentare rămâne indisponibilă, a explicat fermierul.

„Poți cumpăra pivoți, pompe, conducte și echipamente de irigații, dar fără apă devin inutile. Apa este factorul cheie. Fără ea, toate aceste investiții se ridică la zero”, a concluzionat Moraru.