Porumbul „moare” pe câmp, iar fermierii se pregătesc pentru ce este mai rău: Nu se va recolta nimic

Porumbul și floarea-soarelui sunt compromise pe suprafețe extinse din vestul României, după unul dintre cei mai secetoși ani agricoli din ultimele decenii. Fermierii din Crișana și Banat avertizează că lipsa precipitațiilor amenință inclusiv însămânțările din această toamnă. La 20 august 2026, reprezentanții agricultorilor au cerut Guvernului declararea stării de alertă în Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare.

Porumbul și floarea-soarelui sunt aproape compromise în mai multe județe

Porumbul se numără printre culturile cel mai grav afectate de seceta pedologică și hidrologică instalată în vestul țării, unde pierderile amenință atât producția din acest an, cât și continuitatea activității fermelor. Agricultorii susțin că rezervele de apă din sol au ajuns la niveluri critice, iar pregătirea campaniei de toamnă este pusă sub semnul întrebării.

Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat a transmis Guvernului României, Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență și Ministerului Agriculturii o solicitare oficială pentru declararea stării de alertă în sectorul agricol.

Dan Corbuț descrie cel mai secetos an agricol din ultimele trei decenii

Gravitatea situației este prezentată de Dan Corbuț, administrator al Romina Agro Impex și director general al Agroind Cauaceu SA, care lucrează de 30 de ani în agricultura bihoreană.

„Aș vrea să dezvoltăm puțin subiectul agriculturii în județul Bihor și am să vorbesc, în primul rând, în numele meu, ca fermier.

Ne confruntăm, în acest an, cu cel mai secetos an agricol de când fac agricultură și de când sunt în acest domeniu, de 30 de ani. Județul Bihor, județul Arad și județul Satu Mare sunt, în acest an, cele mai afectate județe din punct de vedere al precipitațiilor din România.

Pe lângă faptul că, la culturile de toamnă, am avut o producție foarte mică – și aici mă refer la grâu și orz, undeva la 4-4,5 tone, iar la rapiță, undeva la 2,5-3 tone, din păcate, culturile de primăvară, și aici mă refer la floarea-soarelui și porumb, nu vor avea aproape deloc producție.

La porumb vor fi zone unde chiar nu se va recolta nimic sau unde producția va fi undeva la o tonă.

La floarea-soarelui, la fel, vor fi producții undeva la o tonă și jumătate, maximum două.

Și vreau să vă spun încă un lucru foarte important. Începând cu luna septembrie a anului 2025 și până astăzi, avem un nivel al precipitațiilor în localitățile din nordul județului Bihor – și aici mă refer la zona agricolă bună a județului, localitățile Biharia, Cauaceu, Tămășeu, Diosig, Săcueni, Valea lui Mihai – undeva la 250-280 de litri pe metru pătrat. Asta într-un an calendaristic este nu puțin, ci foarte puțin.

Dacă lucrurile vor continua în acest ritm, agricultura județului Bihor va avea foarte mult de suferit.

Fermierii se gândesc, în acest moment, foarte serios dacă vor însămânța ceva culturi de toamnă, pentru că, dacă nu vom avea precipitații serioase în luna septembrie, atât de uscat este pământul încât nu are niciun rost să însămânțăm în această toamnă absolut nimic”, spune Dan Corbuț pentru Știri Bihor.Info.

Seceta a distrus între 80% și 100% din culturile de primăvară

Datele prezentate în documentul înaintat autorităților susțin avertismentele fermierului și indică pierderi majore pe suprafețe extinse. Potrivit Asociației, seceta pedologică extremă a epuizat apa din sol până la adâncimi critice și a compromis între 80% și 100% din culturile de porumb, floarea-soarelui și soia.

Criza este agravată de seceta hidrologică. Pânzele freatice de suprafață au secat, iar debitele Crișului Repede, Crișului Negru, Crișului Alb, Mureșului și ale afluenților acestora au scăzut dramatic. Lipsa apei afectează sistemele de irigații și posibilitatea de adăpare a animalelor.

Lipsa furajelor pune în pericol fermele zootehnice

Efectele secetei s-au extins și asupra zootehniei, deoarece pășunile și fânețele nu mai asigură cantitatea necesară de masă verde. În același timp, scumpirea puternică a furajelor amenință efectivele de animale și mărește costurile suportate de crescători.

Pierderile din câmp se transformă astfel într-o criză economică pentru întregul sector agricol, cu efecte asupra producției vegetale, creșterii animalelor și capacității fermelor de a-și continua activitatea.

Fermierii riscă insolvența și executarea silită

Reducerea drastică a producției intervine într-o perioadă în care agricultorii au de achitat credite bancare, rate de leasing pentru utilaje și facturi către furnizorii de semințe, îngrășăminte și alte inputuri. Asociația avertizează că numeroase ferme din Crișana și Banat nu își mai pot onora obligațiile și riscă executarea silită.

Criza nu mai este considerată exclusiv una meteorologică. Lipsa veniturilor poate bloca investițiile, poate determina insolvența unor exploatații și poate împiedica fermele să înceapă următorul an agricol.

Cinci județe solicită declararea stării de alertă pentru cel puțin 30 de zile

Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat cere instituirea stării de alertă în Arad, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare pentru minimum 30 de zile. Organizația solicită Ministerului Agriculturii să coordoneze urgent comisiile județene care evaluează pagubele și să accelereze eliberarea proceselor-verbale de calamitate.

Fermierii mai cer despăgubiri financiare directe pentru producția pierdută, precum și instituirea unui moratoriu legal sau reeșalonarea creditelor și ratelor de leasing contractate de agricultorii din zonele calamitate.

Asociația consideră că măsurile administrative obișnuite nu mai sunt suficiente

Reprezentanții agricultorilor susțin că amploarea pagubelor nu mai poate fi gestionată prin instrumentele administrative curente. Declararea stării de alertă ar permite adoptarea unor măsuri excepționale, evaluarea mai rapidă a pierderilor și recunoașterea oficială a situației de forță majoră în relațiile contractuale ale fermierilor.

Solicitarea invocă OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, act normativ care include seceta între riscurile gestionate de autorități.

Asociația face trimitere și la Hotărârea nr. 15/2026 a Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, prin care a fost declarată starea de alertă la nivel național din cauza reducerii debitelor râurilor și Dunării, pe fondul secetei severe. Fermierii consideră că suprapunerea secetei pedologice cu cea hidrologică justifică o intervenție similară în agricultura celor cinci județe.

Lipsa ploilor poate bloca însămânțările din această toamnă

Următoarele săptămâni vor determina nu numai cât porumb și câtă floarea-soarelui vor mai putea fi recoltate, ci și dacă agricultorii vor investi în noile culturi. În nordul județului Bihor au fost înregistrați numai 250-280 de litri de precipitații pe metru pătrat din septembrie 2025 până în august 2026.

În lipsa unor ploi consistente în septembrie, terenul ar putea rămâne prea uscat pentru însămânțările de toamnă. Asociația cere recunoașterea oficială a gravității crizei, evaluarea urgentă a pagubelor și aplicarea unor măsuri financiare care să permită fermelor afectate să își continue activitatea.