Scumpiri pe bandă rulantă la alimente. Ce urmează să se întâmple cu prețurile până la finalul anului

Prețurile alimentelor la nivel mondial ar putea înregistra scumpiri importante în 2026, pe fondul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu, dar și al episoadelor de căldură extremă și secetă care au afectat agricultura europeană. Oxford Economics estimează o creștere globală de 11,8% în acest an, cu presiuni puternice asupra cerealelor, fructelor, legumelor și lactatelor. Grâul se află printre materiile prime cele mai expuse, ceea ce poate influența ulterior costul pâinii, pastelor și al altor produse procesate, potrivit Euronews.

Scumpiri de 11,8% estimate în 2026, cu cerealele și lactatele printre cele mai expuse

Scumpirile prognozate de Oxford Economics pentru 2026 sunt alimentate simultan de problemele din agricultură și de creșterea costurilor materiilor prime necesare producției și transportului alimentelor. Estimările indică un avans de 11,8% al prețurilor alimentare mondiale în acest an, urmat de o creștere mai moderată, de 4,8%, în 2027.

Cele mai mari presiuni sunt anticipate în cazul culturilor agricole, în special cereale, fructe și legume, dar și pentru produsele lactate.

Agricultura europeană a fost afectată de temperaturile extreme și de secetă, iar producătorii trebuie, în paralel, să suporte costuri ridicate pentru energie și îngrășăminte. Aceste probleme sunt amplificate de efectele economice ale războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu.

După valurile de căldură care au lovit Europa, Coceral, asociația europeană a comercianților de cereale și semințe oleaginoase cu sediul la Bruxelles, a publicat în iulie o actualizare extraordinară a prognozei privind producția. Estimarea pentru recolta cumulată de cereale din UE-27 și Regatul Unit a fost redusă de la 295,5 milioane de tone la 286,6 milioane de tone. În 2025, producția ajunsese la 310 milioane de tone.

Germania se confruntă, de asemenea, cu perspective mai slabe pentru agricultură. Recolta de cereale a țării ar urma să scadă cu 7% în acest an, după episoadele severe de secetă și caniculă. Asociația Fermierilor Germani estimează o producție de aproximativ 41,9 milioane de tone, potrivit AFP.

Energia și îngrășămintele devin tot mai scumpe pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

Sursa citată identifică războiul din Orientul Mijlociu drept unul dintre factorii majori care exercită presiune asupra costurilor de producție a alimentelor, prin efectele asupra petrolului, gazelor naturale și îngrășămintelor.

„Războiul dintre SUA și Iran și efectul acestuia asupra materiilor prime pentru producția de alimente, în principal petrol (motorină), gaze naturale și îngrășăminte”, a declarat economistul senior Tomas Dvorak.

Datele arată că prețurile globale ale motorinei erau în iulie cu 36% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția este explicată parțial prin perturbările din Strâmtoarea Ormuz. În același timp, prețurile îngrășămintelor sunt estimate să avanseze cu 22% în cursul acestui an.

Războiul din Ucraina pune presiune pe o parte importantă a exporturilor mondiale de cereale

Conflictul din Ucraina reprezintă un alt factor major de risc pentru piața alimentară, deoarece Rusia și Ucraina dețin ponderi importante în comerțul internațional cu cereale. Eventualele blocaje ale infrastructurii de export se pot transmite astfel către piețele internaționale.

Cerealele au o pondere de 25% în indicele global al prețurilor alimentelor, iar Rusia și Ucraina „însumează împreună puțin sub 30% din totalul exporturilor mondiale de grâu și peste 10% din cele de porumb”, a spus Dvorak.

Atacurile asupra porturilor, terminalelor de încărcare și navelor rusești și ucrainene, împreună cu perturbarea transporturilor de cereale prin Marea Neagră și Marea Azov, ar putea afecta o capacitate anuală de export de 86 de milioane de tone. Din acest total, 52 de milioane de tone revin Rusiei și 34 de milioane de tone Ucrainei. Volumul reprezintă aproape 17% din exporturile mondiale de cereale, potrivit raportului.

FAO a raportat deja creșteri la cereale și uleiuri vegetale

Evoluțiile de pe piețele internaționale indică deja presiuni asupra unor categorii importante de produse agricole, chiar dacă acestea nu se transferă imediat și în aceeași proporție către consumatori.

Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), mărfurile alimentare la nivel mondial erau în iulie cu 1% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului precedent. În interiorul indicelui, prețurile cerealelor au crescut cu 6,9%, iar cele ale uleiurilor vegetale cu aproximativ 17,3%.

Indicele calculat de Oxford Economics urmărește prețurile mărfurilor alimentare, astfel că un avans de 11,8% al acestuia nu presupune automat o majorare identică a prețurilor plătite de consumatori în supermarketuri. Între evoluția materiilor prime și prețul produsului final intervin costurile de procesare, transport, energie, distribuție și comercializare.

Chiar și în aceste condiții, creșterea prognozată pentru 2026 rămâne sub șocul înregistrat în 2022, când prețurile alimentare mondiale au urcat cu 14,2%.

Cerealele, fructele, legumele și lactatele ar putea suporta cea mai mare presiune

Efectele nu vor fi distribuite uniform între categoriile de alimente, deoarece seceta, temperaturile ridicate și costurile de producție afectează diferit culturile și produsele de origine animală.

„Cel mai sever impact va fi la culturi – cereale, fructe și legume – și la lactate”, a mai declarat Dvorak, adăugând că acestea sunt cele mai grav afectate de secetă și căldură.

Majorarea costurilor materiilor prime ar urma să ajungă ulterior și la alimentele obținute prin procesare.

„Acest lucru se va transmite și în prețurile produselor procesate – pâine, brânză, vin sau ulei”, a continuat el.

În schimb, produse precum carnea ar urma să fie mai puțin afectate.

Grâul este sub presiune, iar prețul său ar putea crește cu 36%

Dintre marile culturi agricole, grâul este considerat de cercetători unul dintre cele mai vulnerabile, inclusiv din cauza cantităților importante de îngrășăminte necesare producției.

Prețul grâului ar urma să crească cu 36% față de anul precedent și să ajungă la 6,92 dolari pe bushel în trimestrul al treilea din 2026. Un bushel reprezintă, în acest caz, echivalentul a aproximativ 27 de kilograme de grâu.

Evoluția acestei materii prime are o importanță directă pentru industria alimentară. Grâul este utilizat pentru o gamă extinsă de produse procesate, de la pâine și paste până la cereale pentru micul dejun și biscuiți.

Alimentele proaspete ar putea resimți mai repede efectele decât produsele procesate

Transmiterea șocurilor din agricultură către prețurile de consum se produce în ritmuri diferite, în funcție de timpul necesar pentru recoltare, procesare și distribuție.

„În cazul alimentelor proaspete, în principal fructe și legume, impactul va fi relativ rapid și probabil vizibil în prețurile de consum în două-trei luni. Pentru alimentele procesate, decalajele tind să fie mai mari, având în vedere timpul necesar recoltării și procesării. Acolo ne așteptăm ca impactul maxim asupra prețurilor de consum să apară peste aproximativ șase-nouă luni”, a spus Dvorak.

În acest scenariu, perturbările actuale ar putea deveni vizibile în prețurile alimentelor proaspete în perioada octombrie-noiembrie 2026. Pentru produsele procesate, efectul maxim asupra prețurilor de consum este anticipat mai târziu, între februarie și mai 2027.

Un El Niño puternic ar putea amplifica problemele agriculturii

Riscurile prognozei rămân orientate și spre o creștere mai accentuată a prețurilor, în condițiile în care efectele perturbărilor comerciale și ale fenomenelor meteorologice nu sunt încă pe deplin cuantificate.

Jed Cartledge, economist specializat în mărfuri agricole la Oxford Economics, a avertizat că șocul prețurilor alimentare ar putea fi mai puternic decât indică estimările actuale. Impactul complet al atacurilor din zona Mării Negre începe abia acum să devină vizibil, în timp ce perspectiva unui El Niño puternic creează riscuri suplimentare pentru culturile agricole și în afara Europei.

Există însă și mecanisme prin care piața ar putea absorbi o parte dintre aceste perturbări. Cartledge a arătat că prețurile mai ridicate ale grâului pot face rentabile comercial rute alternative de export care, în condiții normale, sunt prea costisitoare. Utilizarea acestora ar putea compensa o parte din problemele provocate de perturbarea rutelor tradiționale.