Românii câștigă mai mult, dar cumpără mai puțin. Ce se întâmplă cu banii familiilor de la o lună la alta

Veniturile medii ale unei familii din România au crescut cu 3,2% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut. Majorarea veniturilor nu s-a tradus însă într-o creștere similară a puterii de cumpărare, în condițiile în care cheltuielile gospodăriilor au avansat într-un ritm mai rapid. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, acestea au fost mai mari cu 4,5% față de perioada similară a anului precedent.

Salarii mai mari, dar nu ajung. Unde se duc cei mai mulți bani din gospodării

Cea mai mare parte a banilor care intră într-o gospodărie este direcționată către cheltuielile curente. Aproape 85% din veniturile unei familii sunt folosite pentru alimente, taxe și facturi, potrivit datelor INS. După achitarea acestor cheltuieli, suma care rămâne pentru economii sau pentru alte produse și servicii este mult mai redusă.

Diferența dintre ritmul de creștere al veniturilor și cel al cheltuielilor se resimte direct la cumpărături. „Economia se înțelege cel mai bine în teren, la piață. Dacă, anul trecut, puteam să cumpărăm un kilogram de roșii cu suma de 11 lei, anul acesta, trebuie să reducem cantitatea sau să băgăm mâna în buzunar și să adăugăm cel puțin 1 leu la suma totală”, transmite jurnalistul Digi24, Mihai Vălușescu.

În termeni reali, puterea de cumpărare este afectată de creșterea prețurilor, chiar dacă veniturile nominale sunt mai mari. Venitul mediu al unei familii a ajuns la aproape 9.500 de lei pe lună, cu 3,2% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, cheltuielile au trecut de 8.000 de lei și au înregistrat o creștere de 4,5%.

Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Pentru unele familii, diferența dintre salariul mai mare și banii disponibili la finalul lunii este vizibilă în modul în care sunt făcute cumpărăturile. Majorarea venitului nu înseamnă automat și posibilitatea de a economisi mai mult, atunci când prețurile bunurilor și serviciilor cresc într-un ritm mai rapid.

„Când aveam un salariu mai mic, puteam să pun bani deoparte. Acum, că am un salariu mare și să descurc bine și am câștigat experiență, nu îmi mai ajung banii. Renunțăm la micile delicii și, atunci, ne focusăm strict pe produsele de bază”, a explicat Ciprian, un tânăr din Timișoara.

Atunci când bugetul familiei devine mai greu de echilibrat, primele cheltuieli eliminate sunt cele considerate neesențiale. Ieșirile în oraș, mesele la restaurant sau alte mici plăceri sunt reduse pentru ca banii disponibili să ajungă pentru necesitățile de zi cu zi.

„De obicei, de la mofturi, ca să zic așa. Nu mai ieșim atât de mult în oraș. Dacă ieșim, facem un pic de economie: nu ne mai luăm 7 feluri de mâncare la restaurant, mai împărțim o porție”, a spus altcineva pentru digi24.

În alte cazuri, ajustarea bugetului este însoțită de un volum mai mare de muncă. „Încercăm să facem față cu bine… Lucrăm mai mult, câte 14 ore/zi”, spune altcineva. Datele Statisticii indică ponderea ridicată a cheltuielilor obligatorii în bugetele gospodăriilor. Aproape 85% din banii câștigați sunt alocați pentru alimente, taxe și facturi, ceea ce limitează suma disponibilă pentru economii sau pentru alte tipuri de consum.

Inflația reduce puterea de cumpărare

Economiștii atrag atenția că evoluția salariilor trebuie analizată împreună cu evoluția prețurilor. O creștere a venitului exprimată în procente nu arată singură dacă o familie poate cumpăra mai multe produse și servicii decât în urmă cu un an.

„Au crescut cheltuielile cu utilitățile, a crescut, fiind consumator final, Taxa pe Valoare Adăugată și ceea ce este mult mai relevant este că puterea de cumpărare a valorii nominale a salariului a fost erodată de rata inflației. Media duce, poate să creeze o oarecare impresie că e mai bine. Situația este mai neplăcută, mai ales cu populația care are venituri foarte mici”, explică Ovidiu Constantin Bunget, profesor la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din Universitatea de Vest Timișoara.

Evoluția inflației a avut un rol important în modificarea puterii de cumpărare a populației. Creșterile de prețuri au redus valoarea reală a veniturilor, astfel încât o parte din majorările salariale a fost absorbită de costurile mai mari ale produselor și serviciilor.

Inflația a rămas la niveluri ridicate în ultimul an, afectând bugetele gospodăriilor și costurile pentru cheltuielile curente. După luni în care s-a menținut în jurul valorii de 10%, rata inflației a coborât în august la 6,2%.

Diferența dintre veniturile în creștere și cheltuielile care avansează mai rapid se reflectă astfel în bugetele lunare ale gospodăriilor, în special în cazul familiilor care alocă cea mai mare parte a banilor pentru necesitățile de bază.