Facturile care vor apăsa și mai mult bugetele românilor. Avertismentul pentru această iarnă

Deficitul bugetar a înregistrat o scădere, însă nivelul prețurilor rămâne ridicat, iar datoria publică continuă să crească. Statul ajunge să aloce zeci de miliarde de lei doar pentru plata dobânzilor, în timp ce presiunea economică se reflectă direct în bugetele gospodăriilor, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.

Ce îi așteaptă pe români în această iarnă: Va fi un an extrem de dificil

Economia prezintă unele semnale de stabilizare, dar pentru populație efectele perioadei dificile sunt în continuare vizibile. Dezechilibrele economice ridică întrebări legate de costurile suportate de populație, de eventuale noi taxe și de momentul în care puterea de cumpărare ar putea începe să se refacă.

O altă preocupare este evoluția economiei în 2027, despre care analistul economic Adrian Negrescu spune că va fi un an dificil. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În Comunitate”, moderată de Ioana Brușten.

Întreținerea pentru apartamentele racordate la sistemul centralizat ar putea depăși 1.000 de lei

Majorarea costurilor din energie ar putea avea efecte și asupra cheltuielilor curente ale populației în lunile următoare. Pentru persoanele care locuiesc în apartamente racordate la sistemele centralizate de termoficare, factura la întreținere ar putea deveni una dintre principalele cheltuieli ale sezonului rece. Estimările prezentate de Adrian Negrescu indică valori de peste 1.000 de lei pentru un apartament cu două camere.

„Facturile la întreținere vor fi o mare problemă, din punctul meu de vedere, în iarna acestui an, pentru marea majoritate a populației. Există niște estimări în piață potrivit cărora întreținerea pentru un apartament cu două camere, în regim centralizat, va ajunge la peste 1.000 de lei. La trei camere va trece de 1.300-1.500 de lei. La patru camere nu mai vorbesc. (…) Va crește și prețul gigacaloriei, iar dacă se scumpește gigacaloria, va fi o problemă pentru o mare parte a populației să-și plătească facturile la întreținere”, a punctat Neggrescu.

Nivelul ridicat al prețurilor a determinat deja schimbări în comportamentul de consum, iar o eventuală reducere a inflației nu ar însemna revenirea automată a prețurilor la valorile de acum câțiva ani. O schimbare ar putea apărea atunci când inflația va ajunge la un nivel suficient de redus pentru ca dobânzile să poată scădea.

Puterea de cumpărare ar putea începe să se refacă odată cu scăderea inflației

Adrian Negrescu estimează că o reducere a inflației spre nivelul de 3-4% ar putea crea condițiile pentru diminuarea dobânzilor la credite. O asemenea evoluție ar putea fi urmată, potrivit analistului economic, de o revenire treptată a puterii de cumpărare. Pentru populație, efectul ar însemna o creștere a valorii reale a banilor față de situația actuală.

„Atâta timp cât inflația se va reduce și să sperăm că se va întâmpla ceea ce spune Banca Națională, anul viitor vom coborî la o inflație de 3-4%. Atunci se vor reduce și dobânzile la credite. Asta ar fi o veste bună. Și, din momentul acela, ușor-ușor va reveni și puterea de cumpărare. Adică banii noștri vor începe să valoreze mai mult decât în prezent”, a subliniat analistul.

Negrescu: De acum încolo va fi din ce în ce mai greu. 2027 va fi un an extrem de dificil

Pentru 2027, situația bugetară rămâne însă complicată, în condițiile în care statul trebuie să își achite datoriile și, simultan, să reducă deficitul. Aceste constrângeri limitează spațiul pentru creșteri importante ale veniturilor populației. Analistul economic nu anticipează majorări ale salariilor și pensiilor care să depășească nivelul inflației.

„De acum încolo va fi din ce în ce mai greu. 2027 va fi un an extrem de dificil, pentru că, pe lângă faptul că vom avea de plătit de la bugetul de stat vreo 21 de miliarde de euro datorii publice, mai trebuie să reducem și deficitul la 5,2%. (…) Eu nu mă aștept ca de la 1 ianuarie să vedem creșteri de salarii și pensii mai mari de 5%, adică sub nivelul inflației. (…) Sper să nu asistăm din nou la creșteri de taxe, cu toate că una este sigur că va crește: taxa locală pe proprietate”, mai declară economistul.

Reducerea consumului pune presiune pe companii

Scăderea puterii de cumpărare nu se reflectă doar în bugetele familiilor, ci poate avea efecte și asupra activității firmelor. Atunci când oamenii reduc volumul cumpărăturilor, companiile înregistrează vânzări mai mici, iar efectele pot deveni mai dificil de gestionat pentru firmele care dispun de rezerve financiare limitate. În special companiile mici pot fi afectate de reducerea încasărilor de la o lună la alta.

Adrian Negrescu leagă evoluția companiilor de nivelul consumului, pe care îl consideră principalul motor al economiei. Reducerea vânzărilor poate crea probleme financiare pentru firme și poate contribui la închiderea unor companii. Potrivit analistului, populația și-a redus cumpărăturile pe fondul pierderilor generate de inflație și se concentrează în special pe produsele alimentare de bază.

„O economie fragilă depinde foarte mult de vânzările din fiecare zi, de consum, care este principalul motor al unei economii. Dacă firmele nu mai fac vânzări, încep, ușor-ușor, să se blocheze din punct de vedere financiar și se creează acel val de închidere de companii. (…)Puterea de cumpărare a populației a scăzut. Oamenii au pierdut foarte mulți bani din cauza inflației și nu mai cumpără. Sunt concentrați pe produsele alimentare de bază”, mai afirmă Adrian Negrescu.

Investițiile și deciziile economice sunt amânate

Pe lângă indicatorii economici, incertitudinea are un rol important în deciziile luate de populație și companii. Investițiile, consumul și planurile legate de venituri sunt influențate de perspectiva asupra perioadei următoare. Adrian Negrescu descrie situația actuală drept o perioadă de „îngheț economic”, în care multe decizii sunt amânate din cauza numeroaselor incertitudini.

„Aș spune că noi suntem într-un fel de “ice age” economic, o perioadă de îngheț economic în care investițiile au înghețat, salariile și pensiile sunt și ele înghețate de doi ani. (…) Sunt atât de multe întrebări, încât toată lumea stă într-o stare de expectativă. Din păcate, asistăm la o stagnare, la un îngheț economic care se poate întinde pe o perioadă foarte lungă de timp dacă nu vor veni niște măsuri clare pentru a reclădi, în primul rând, încrederea în economie, a concluzionat Adrian Negrescu .