Comerțul ilegal cu tutun ia amploare în Europa. Ce au descoperit auditorii europeni în România

Curtea de Conturi Europeană avertizează, într-un raport publicat la 8 septembrie 2026, la Luxemburg, că Uniunea Europeană nu combate eficient comerțul ilegal cu tutun. Producția clandestină se extinde, iar rețelele de contrabandă folosesc metode tot mai sofisticate. Aproximativ 8,8% dintre țigările consumate în UE provin din surse ilicite. Pierderile bugetare sunt estimate la 13 miliarde de euro pe an.

Comerțul ilegal cu tutun afectează bugetele, sănătatea publică și securitatea UE

Comerțul ilegal cu tutun reprezintă o amenințare financiară, sanitară și de securitate, deoarece reduce veniturile din taxe, facilitează accesul la produse mai ieftine și finanțează grupările de criminalitate organizată. Curtea de Conturi Europeană arată că acțiunile Comisiei Europene și ale statelor membre nu au priorități suficient de clare și nu sunt coordonate eficient la nivelul Uniunii.

Deși consumul total de tutun a continuat să scadă, cantitatea produselor ilicite a crescut în ultimii ani. În 2023, Comisia Europeană estima că acestea reprezentau 8,8% din consumul total de țigări, echivalentul a aproape unei țigări din zece.

Piața ilegală a produselor din tutun, fără a include țigările, ajunge la aproape 21.000 de tone în UE. Raportul atrage atenția și asupra produselor din tutun încălzit, lichidelor pentru țigările electronice și dispozitivelor de vapat, care câștigă teren în special în rândul consumatorilor tineri. Noile produse reprezintă aproximativ 13% din valoarea pieței produselor din tutun comercializate în Uniune.

Produsele ilicite sunt atractive pentru rețelele de criminalitate organizată deoarece generează profituri mari, în condițiile unor riscuri relativ reduse. Sancțiunile sunt, de regulă, blânde, iar ratele de detectare rămân scăzute.

Producția clandestină a fost mutată din Ucraina în interiorul Uniunii Europene

Grupările infracționale și-au adaptat activitatea prin relocarea unei părți a producției din Ucraina în statele UE, pentru a scurta traseele de aprovizionare și pentru a ajunge mai ușor la consumatori. Locuri de producție ilegală au fost descoperite în aproape toate statele membre, ceea ce arată că fenomenul nu mai este limitat la contrabanda de la frontierele externe.

Raportul prezintă exemplul unei fabrici clandestine dezmembrate în Belgia în 2025, care funcționa permanent și dispunea de patru linii industriale. Fiecare utilaj putea produce aproximativ un milion de țigări pe oră, iar instalațiile erau organizate astfel încât activitatea să pară legală.

În Spania, autoritățile au destructurat cea mai mare fabrică ilegală de țigări descoperită până atunci în această țară. Au fost confiscate aproximativ trei milioane de pachete de țigări contrafăcute, evaluate la 15 milioane de euro, precum și aproximativ 31 de tone de tutun brut, în valoare de cinci milioane de euro.

Operațiunea s-a încheiat cu 20 de arestări, iar investigația a vizat o rețea care avea legături cu mai multe state europene, inclusiv România.

Amploarea capturii este ilustrată în raport printr-o comparație: dacă țigările ar fi fost așezate orizontal unele peste altele, coloana rezultată ar fi fost de 56 de ori mai înaltă decât Muntele Everest.

Pierderile de 13 miliarde de euro nu se bazează pe o evaluare independentă a Comisiei

Comerțul ilicit cu tutun ar produce anual pierderi de 13 miliarde de euro pentru bugetul UE și bugetele statelor membre, prin neplata taxelor vamale, a TVA și a accizelor. Curtea precizează însă că această valoare trebuie interpretată cu prudență, deoarece provine din studii externe.

Comisia Europeană nu dispune de o estimare proprie, independentă și fiabilă, privind dimensiunea pieței ilegale, structura acesteia și efectele economice generate în fiecare stat membru. Datele europene se bazează în principal pe confiscări, care nu pot oferi o imagine completă și actualizată a fenomenului.

În 2025, operațiunile sprijinite de Oficiul European de Luptă Antifraudă au dus la confiscarea a peste 427 de milioane de țigări ilicite la nivel mondial, dintre care 219 milioane la frontierele externe ale UE. OLAF a contribuit și la confiscarea a 411 kilograme de tutun brut și a 53,6 kilograme de tutun pentru narghilea. Aceste intervenții au prevenit pierderi bugetare de peste 178 de milioane de euro.

Auditorii europeni solicită elaborarea unei metodologii armonizate, care să permită estimarea periodică și independentă a dimensiunii pieței ilegale și a pierderilor fiscale. Termenul propus pentru aplicarea acestei recomandări este anul 2029.

Tutunul brut, utilajele și noile produse nu sunt reglementate uniform

Legislația europeană nu stabilește reguli unitare pentru tutunul brut, utilajele de producție, hârtia și filtrele pentru țigări, aromele sau ambalajele folosite în fabricile clandestine. Tutunul brut și echipamentele industriale nu intră sub incidența cerințelor europene de trasabilitate, iar noile produse sunt reglementate numai parțial.

Statele membre pot decide separat cum controlează vânzările online și cum autorizează achiziționarea utilajelor. Diferențele se regăsesc și în definirea infracțiunilor și în nivelul sancțiunilor. Nouă state membre tratează contrabanda și producția ilicită exclusiv ca infracțiuni penale, în timp ce altele folosesc sisteme mixte, în funcție de cantitățile descoperite sau de gravitatea faptelor.

Auditorii avertizează că rețelele infracționale își pot reloca activitatea în țările cu controale mai slabe și pedepse mai puțin severe.

România are structuri specializate, dar autoritatea vamală poate face doar investigații administrative

România se numără printre cele patru state vizitate de auditorii Curții de Conturi Europene, alături de Belgia, Spania și Polonia. Raportul menționează drept bună practică înființarea, în România, a unor structuri specializate, inclusiv a unui serviciu dedicat combaterii traficului ilegal cu produse din tutun.

Autoritatea vamală română are însă competențe limitate la investigațiile administrative, în timp ce anchetele penale revin organelor de aplicare a legii. Din acest motiv, intervențiile depind într-o măsură mai mare de echipe mixte și de acordurile dintre instituții.

România are nevoie și de mai multe echipamente de înaltă tehnologie și de o capacitate superioară de gestionare a datelor. Raportul semnalează și faptul că legislația permite vânzarea sau scoaterea la licitație a utilajelor confiscate și a tutunului neprelucrat, fără un mecanism eficient de monitorizare a utilizării ulterioare. Auditorii consideră că există astfel riscul ca acestea să reintre în circuitul ilegal.

Curtea cere Comisiei Europene să coordoneze mai ferm acțiunile statelor membre

Responsabilitățile pentru combaterea comerțului ilicit sunt împărțite între Comisia Europeană, OLAF, Europol și autoritățile naționale, însă nicio instituție nu coordonează integral acțiunile. Sistemele folosite pentru schimbul de informații diferă, iar datele transmise nu sunt întotdeauna complete, exacte sau furnizate la timp.

„UE nu își poate permite ca eforturile sale de combatere a flagelului tutunului ilicit să se risipească ca fumul de țigară”, a declarat Petri Sarvamaa, membrul Curții de Conturi Europene care a condus acest audit. „Dacă vrem cu adevărat să protejăm sănătatea, portofelele și securitatea cetățenilor, Comisia și statele membre trebuie să schimbe viteza și să acționeze ferm împotriva activității infracționale”.

Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească schimbul de date, să sprijine cooperarea dintre administrațiile naționale și să stabilească obiective strategice comune. Auditorii cer și evaluarea periodică a eficienței măsurilor europene, precum și clarificarea relațiilor de cooperare dintre autorități și producătorii de tutun.

Raportul special nr. 23/2026 acoperă perioada 2023–2025 și a fost realizat pe baza verificărilor efectuate la Comisie, OLAF și în cele patru state membre vizitate și poate fi consultat mai jos: