UE riscă să nu fie pregătită pentru un război de amploare până în 2030. Europa depinde în continuare de SUA pentru apărare

Uniunea Europeană și-a consolidat capacitatea de apărare după invazia Rusiei în Ucraina, însă obiectivul de a putea răspunde unui conflict de mare intensitate până în 2030 rămâne dificil de atins. Curtea Europeană de Conturi avertizează asupra dependenței de Statele Unite, fragmentării sistemelor naționale de apărare și capacității industriale insuficiente a Europei.

Curtea Europeană de Conturi: Pregătirea pentru apărare până în 2030 rămâne o provocare

UE este mai bine pregătită decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, însă continuă să se confrunte cu probleme importante care îi limitează capacitatea de a acționa independent într-un conflict major.

„Atingerea pregătirii de apărare în UE până în 2030 rămâne o provocare”, a declarat Marek Opioła, membru al Curții Europene de Conturi care a coordonat analiza politicii europene de apărare.

Acesta a identificat printre principalele probleme fragmentarea sistemelor naționale, blocajele industriale și dependența continuă de Statele Unite.

Ținta stabilită de UE presupune, potrivit unui auditor principal, atingerea „autonomiei strategice” și dobândirea capacității de a susține independent un război de intensitate ridicată.

Obiectivul pentru 2030 a fost stabilit după avertismente ale serviciilor de informații potrivit cărora Rusia ar putea fi pregătită pentru declanșarea unui război de amploare în Europa în jurul acelei perioade.

Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 79% în cinci ani

Statele membre au accelerat investițiile militare după deteriorarea situației de securitate din Europa.

Între 2020 și 2025, cheltuielile pentru apărare ale statelor UE au crescut cu 79%, atât ca răspuns la amenințarea reprezentată de Rusia, cât și în încercarea de a atinge obiectivele de cheltuieli stabilite în cadrul NATO.

Problemele privind capacitatea de producție nu au dispărut însă. UE s-a angajat să livreze Ucrainei un milion de proiectile, obiectiv atins în noiembrie 2024, cu opt luni mai târziu decât termenul stabilit inițial.

Potrivit lui Marek Opioła, Europa ar putea face în continuare progrese importante dacă ar majora semnificativ cheltuielile pentru apărare și ar accelera producția de muniție.

Industriile militare europene rămân fragmentate

Curtea Europeană de Conturi atrage atenția și asupra cooperării insuficiente dintre statele membre.

Fragmentarea industriilor naționale de apărare poate duce atât la dublarea unor cheltuieli, cât și la menținerea unor goluri în ceea ce privește capacitățile militare necesare.

Un exemplu al dificultăților de cooperare este proiectul franco-german de 100 de miliarde de euro pentru dezvoltarea unui avion de luptă comun. Franța și Germania au renunțat la proiect după ce companiile implicate nu au reușit să își rezolve disputele privind conducerea și controlul programului.

Acest caz nu este menționat în raportul Curții Europene de Conturi, dar ilustrează problemele întâmpinate de marile proiecte comune europene.

63% din achizițiile militare analizate au venit din Statele Unite

Una dintre cele mai mari probleme pentru obiectivul autonomiei strategice este dependența Europei de furnizori externi.

Între februarie 2022 și iunie 2023, 78% din achizițiile pentru apărare realizate de guvernele UE au provenit din afara Uniunii. Statele Unite au reprezentat singure 63%.

Creșterea achizițiilor americane după invazia Rusiei în Ucraina este explicată prin nevoia statelor europene de a obține rapid echipamente și capacități militare disponibile.

Auditorii observă prime semne ale unei îmbunătățiri, însă nu au avut la dispoziție suficiente date pentru a formula o concluzie definitivă.

UE încearcă între timp să direcționeze o parte mai mare a cheltuielilor comune către industria europeană de apărare și către companiile din state strâns asociate, precum Ucraina și Norvegia.

Ucraina cere o excepție pentru a cumpăra rachete Patriot din SUA

Politica de susținere a industriei europene intră însă în conflict, în anumite situații, cu nevoile militare urgente.

Ucraina a solicitat o derogare de la regulile „Buy European” pentru a putea utiliza împrumutul european de sprijin, în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru achiziționarea de rachete interceptoare Patriot produse în Statele Unite.

Cererea vine după o vară marcată de atacuri rusești cu rachete și drone.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina a solicitat finanțare de câteva miliarde de euro pentru apărarea aeriană, inclusiv pentru sistemele Patriot.

Un purtător de cuvânt al Comisiei a precizat că achiziția ar necesita o derogare de la regulile privind ponderea majoritar europeană a echipamentelor militare finanțate prin împrumut. Decizia finală aparține statelor membre.

Raportul evidențiază astfel dilema dintre nevoia imediată de a cumpăra armamentul disponibil și obiectivul pe termen lung de a construi o industrie europeană capabilă să producă echipamentele necesare.

Potrivit auditorului citat, achizițiile din afara UE pot fi justificate atunci când există o nevoie urgentă. În paralel însă, Uniunea ar trebui să aibă un plan pentru dezvoltarea pe termen lung, în interiorul Europei, a capacităților militare critice de care în prezent depinde de furnizori externi.