România poate recupera o parte din banii pierduți din PNRR. Dragoș Pîslaru: Până pe 9 septembrie ar trebui să putem transmite toate aceste clarificări

România ar putea recupera o parte din suma de 770 de milioane de euro aferentă cererii de plată numărul 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care legea salarizării ar fi adoptată înainte de evaluarea finală a Comisiei Europene, programată pentru luna noiembrie. Informația a fost prezentată joi seară de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, după discuțiile purtate la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru spune că România poate recupera o parte din banii pierduți din PNRR

Potrivit ministrului, există posibilitatea ca România să obțină recunoașterea eforturilor realizate până la 31 august, dacă legea salarizării este aprobată până la finalul lunii octombrie. O asemenea soluție nu ar permite recuperarea integrală a penalității de 770 de milioane de euro, însă ar putea conduce la diminuarea acesteia cu o parte din sumă.

Pîslaru a precizat că România a solicitat Comisiei Europene clarificări cu privire la posibilitatea de a mai face demersuri pentru îndeplinirea jalonului referitor la legea salarizării. Răspunsul primit indică faptul că adoptarea legii înainte de evaluarea finală din noiembrie ar putea permite recunoașterea unor progrese realizate până la 31 august.

Ministrul a explicat că efortul depus de România poate fi documentat prin analizele de echivalență a funcțiilor, analizele privind salarizarea și întregul proiect la care autoritățile au lucrat. Pentru ca aceste demersuri să fie luate în calcul, însă, legea trebuie adoptată și trebuie să răspundă în totalitate condițiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană prin PNRR. Nu ar fi suficientă adoptarea unei legi care nu respectă toate angajamentele asumate.

În acest moment, autoritățile nu pot estima ce sumă ar putea fi recuperată din cele 770 de milioane de euro. Orice sumă recuperată ar reprezenta însă bani nerambursabili pe care România i-ar putea utiliza pentru finanțarea investițiilor aflate în derulare, inclusiv pentru autostrăzi, școli, spitale și alte proiecte.

„Veștile mai bune sunt legate în primul rând de cererea de plată 5, unde am avansat cu procedura, am primit scrisoarea clasică de observații de la Comisie. Avem de răspuns mai degrabă la clarificări și la documente care sunt la îndemână. Deci, până pe 9 septembrie ar trebui să putem transmite toate aceste clarificări pe cererea 5, cea care a fost transmisă de altfel de ceva vreme.

Pentru cererea 6, în care sunt incluse aceste reforme importante pe care le-ați menționat, aș vrea să vă dau o veste care cumva ține de încăpățânarea pe care eu și echipa de la MIPE și Guvernul Bolojan am mai arătat-o și la pensiile speciale. Am întrebat Comisia Europeană, referitor la legea salarizării, dacă mai este ceva ce putem să facem. Am obținut această clarificare legată de faptul că dacă legea ar fi aprobată înainte de evaluarea Comisiei Europene, deci evaluarea finală în noiembrie, am putea avea un efort pentru recunoașterea lucrurilor care s-au făcut până pe 31 august. Deci asta nu înseamnă că putem în niciun caz recupera toată penalitatea de 770 de milioane, dar cu un exercițiu de voință politică care să ducă la adoptarea legii salarizării totuși până la final de octombrie, am avea argumente să diminuăm penalitatea măcar cu o parte”, a declarat Dragoș Pîslaru la Digi24.

Cererea de plată numărul 5, în etapa clarificărilor

În ceea ce privește cererea de plată numărul 5 din PNRR, România a avansat în procedură și a primit din partea Comisiei Europene scrisoarea de observații. În această etapă, autoritățile trebuie să răspundă în principal la solicitări de clarificări și să transmită documente care sunt disponibile.

Potrivit ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, toate aceste clarificări ar trebui transmise Comisiei Europene până la 9 septembrie. Cererea de plată numărul 5 fusese transmisă de mai mult timp, iar procedura se află acum într-o etapă în care România trebuie să răspundă observațiilor formulate de Bruxelles.

Pentru cererea de plată numărul 6 sunt vizate mai multe reforme importante, printre care și cea referitoare la salarizare. România mai are la dispoziție aproximativ două luni pentru discuțiile cu partenerii sociali și pentru îmbunătățirea proiectului existent.

„Trebuie să se adopte legea care răspunde în totalitate condițiilor pe care le-am avut ca angajamente față de Comisia Europeană în PNRR. Deci nu merge orice fel (…) Pe scurt, nu putem estima în acest moment cam despre ce sumă ar fi vorba. Cert este că orice milion de euro care ar putea fi recuperat este direct legat de sumele nerambursabile pe care România ar putea să le folosească ca să finanțeze investițiile pe care le avem în acest moment: autostrăzi, școli, spitale și alte lucruri”, a mai spus ministrul.

Legea salarizării este aproape finalizată din punct de vedere tehnic

Dragoș Pîslaru a susținut că întârzierea adoptării legii salarizării nu ar avea o cauză tehnică. Proiectul este aproape finalizat, iar ultima sa versiune nu ar fi departe de condițiile care trebuie îndeplinite în raport cu Comisia Europeană. În consecință, eventualele modificări tehnice necesare ar fi minore.

Potrivit ministrului, blocajul ar fi fost unul politic. Acesta a indicat existența unor promisiuni și discuții între PSD și sindicate care ar fi încetinit procesul de adoptare a legii. În condițiile în care România mai are două luni la dispoziție, proiectul existent ar putea fi îmbunătățit și adaptat astfel încât să îndeplinească angajamentele asumate prin PNRR. Ministrul a mai precizat că a raportat situația și discuțiile purtate prim-ministrului, precum și Administrației Prezidențiale.

„Cred că motivul pentru care legea n-a trecut nu este tehnic, așa cum a spus și președintele țării. Tehnic, proiectul este aproape gata. Proiectul, în ultima sa versiune, nu este deloc departe de condițiile pe care le-am avea de îndeplinit, deci mai sunt eventual ajustări minore. Motivul pentru care legea nu s-a adoptat a fost strict politic, izvorând din faptul că au existat niște promisiuni și niște discuții subterane între PSD și sindicate, lucruri care au frânat întreg procesul. În condițiile în care acum avem încă două luni la dispoziție, plecând de la acest proiect pe care îl avem, se poate îmbunătăți. Am raportat discuțiile prim-ministrului și Administrației Prezidențiale”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

România cere evaluarea rapidă a Legii ANI

În paralel cu demersurile privind legea salarizării, România a solicitat Comisiei Europene să evalueze cât mai rapid și Legea ANI. Scopul este ca autoritățile române să aibă suficient timp pentru a corecta eventualele probleme identificate și pentru a evita pierderea unor fonduri aferente acestui jalon.

Demersul privind Legea ANI a pornit de la Directoratul General Justiție al Comisiei Europene, Digi JUST, care a transmis României o scrisoare prin care solicită clarificări referitoare la anumite elemente ajunse în spațiul public și în presă.

Reprezentanții SG Reform cu care ministrul a discutat la Bruxelles urmează să își exprime punctul de vedere final cu privire la banii aferenți reformei abia după depunerea cererii de plată numărul 6, respectiv după data de 30 septembrie.

Un verdict negativ al Comisiei Europene ar putea apărea în cazul în care instituția constată existența unor elemente ale Legii ANI care încalcă tratatele europene. În situația în care se va constata că un anumit amendament aduce atingere tratatelor UE, acesta ar trebui corectat de urgență în Parlament.

„Demersul legat de ANI a izvorât de la Digi JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și în spațiul public, în presă. Colegii cu care am discutat eu astăzi, de la SG Reform, vor putea să-și exprime punctul final de vedere cu privire la banii aferenți reformei abia după ce o depunem cererea de plată 6, deci după 30 septembrie. (…) Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care ar încălca tratatele europene, ar duce la o evaluare negativă. Dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor, să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a conchis Pîslaru.