Adrian Negrescu, avertisment pentru România: „Suntem, din păcate, la fundul sacului”

România se confruntă cu o situație bugetară extrem de dificilă, iar viitorul Guvern va trebui să ia rapid decizii privind cheltuielile statului, atragerea fondurilor europene, combaterea evaziunii și relansarea economiei. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că statul se împrumută, în medie, cu aproximativ un miliard de euro pe săptămână pentru a-și putea susține cheltuielile, în timp ce obligațiile financiare pentru perioada următoare sunt uriașe. Printre soluțiile propuse se numără renunțarea la investițiile care nu aduc valoare economiei, inclusiv unele stadioane, și concentrarea resurselor către domeniile prioritare.

Adrian Negrescu: Suntem, din păcate, la fundul sacului

Adrian Negrescu atrage atenția că promisiunile politice trebuie raportate la situația reală a finanțelor publice. Potrivit acestuia, România ar avea de plătit anul viitor datorii de aproximativ 21 de miliarde de euro.

La acestea se adaugă efortul necesar pentru reducerea deficitului bugetar spre 5%, despre care consultantul economic spune că ar însemna aproximativ 15 miliarde de euro care trebuie fie reduse din cheltuielile statului, fie obținute prin venituri suplimentare.

Negrescu vorbește și despre nivelul datoriei publice, estimând obligațiile la peste 250 de miliarde de euro, dintre care peste 80 de miliarde de euro ar trebui plătite în următorii patru ani.

„Altfel spus, suntem, din păcate, la fundul sacului. Suntem într-o situație în care noi împrumutăm, în medie, un miliard de euro pe săptămână ca să avem cu ce plăti pensii și salarii”, a afirmat Adrian Negrescu.

Negrescu critică investițiile în stadioane

În acest context, consultantul economic consideră că statul trebuie să revizuiască investițiile finanțate din bani publici și să renunțe la proiectele care nu sunt prioritare în actuala situație economică.

El a dat drept exemplu construcția unor stadioane, făcând referire la un proiect din Brașov și argumentând că astfel de cheltuieli ar trebui reevaluate atunci când bugetul se confruntă cu presiuni majore.

„Cred că e timpul să ne reorientăm pe zona de investiții, mai ales că nu vom avea banii europeni. Și dacă vom tăia de la investițiile acestea care sunt absolut inutile în această perioadă de criză, noi nu avem bani de alocațiile pentru copii, dar facem stadioane de zeci de milioane de euro. Poate vom avea bani cu care să indexăm, măcar așa, simbolic, pensiile și salariile bugetarilor. Nu mai vorbesc de alocațiile pentru copii”, a spus consultantul economic.

Aproape 20 de miliarde de euro, una dintre principalele mize pentru noul Guvern

Una dintre primele priorități ale viitorului Executiv ar trebui să fie, în opinia lui Adrian Negrescu, negocierea la Bruxelles pentru atragerea banilor rămași disponibili din fondurile europene de coeziune aferente perioadei 2021-2027.

El vorbește despre o miză de aproximativ 20 de miliarde de euro, bani care ar putea susține investițiile într-o perioadă în care posibilitățile bugetului național sunt limitate.

„Principala prioritate a noului Guvern va trebui să fie să meargă la Bruxelles și să negocieze alocarea fondurilor care au rămas din fondurile de coeziune. În intervalul 2021-2027 erau 31 de miliarde de euro acolo, din care noi, până acum, din 2021 și până acum, n-am cheltuit decât 10 miliarde. Deci avem o rată de absorbție de 30%. Adică să facem în așa fel încât să discutăm cu Comisia Europeană să primim aceste aproape 20 de miliarde de euro care sunt alocate României și pe care n-am fost capabili până acum să-i cheltuim”, a explicat Negrescu.

Potrivit acestuia, fondurile sunt cu atât mai importante cu cât investițiile realizate de statul român sunt puternic dependente de finanțarea europeană.

„Banii ăia ne-ar putea ajuta măcar pe zona de investiții, în condițiile în care noi și așa am ajuns ca peste 70% din investițiile pe care le face statul român să fie cu bani europeni. Gândiți-vă ce se va întâmpla în momentul în care banii aceștia europeni nu vor mai fi. Practic, se închid toate șantierele care sunt în momentul de față în România”, a avertizat acesta.

A doua prioritate: combaterea evaziunii și creșterea încasărilor

După fondurile europene, Adrian Negrescu consideră că viitorul Guvern trebuie să se concentreze asupra creșterii colectării veniturilor și reducerii economiei subterane.

Consultantul susține că piața neagră și evaziunea au crescut, indicând inclusiv sectoare precum tutunul și băuturile alcoolice.

„A doua prioritate, din punctul meu de vedere, o reprezintă colectarea banilor, normal, din zona de evaziune. A crescut, din păcate, piața neagră în România. Au crescut foarte multe zone de evaziune, inclusiv în domeniul tutunului, băuturilor alcoolice, a tuturor produselor accizabile. Și acolo cred că este important de intervenit”, a declarat acesta.

Negrescu spune că autoritățile trebuie să găsească metode prin care activitățile din economia subterană să fie fiscalizate.

„Să vedem exact cum reușim să aducem mai mulți bani la buget, să aducem această economie subterană, unde nu se plătesc facturi, unde nu sunt bonuri fiscale, unde practic se lucrează la negru. Și asta e o mare problemă”, a continuat consultantul.

Negrescu spune că România se află în stagflație

A treia prioritate indicată de Adrian Negrescu este găsirea unor măsuri concrete pentru relansarea economiei.

El descrie actuala situație drept una de „stagflație”, caracterizată printr-o creștere economică foarte slabă și o inflație ridicată.

Consultantul propune ca viitorul Guvern să discute direct cu reprezentanții celor mai importante companii care contribuie la bugetul de stat.

„Al treilea lucru pe care vreau să-l spun: să discutăm cu mediul de afaceri, să căutăm soluții concrete de ieșire din această stagflație în care ne aflăm. Creștere economică zero și inflație foarte mare”, a afirmat Negrescu.

În opinia sa, la Palatul Victoria ar trebui invitați principalii contribuabili din sectoare precum energia, tutunul și industria alimentară.

„Să luăm măcar, de exemplu, primii patru-cinci jucători care sunt contributori la bugetul de stat, mari companii din România, din zona de energie, din zona de tutun, din zona de produse alimentare. Să-i chemăm la Palatul Victoria și să construim un plan concret de măsuri pentru a ajuta economia să aibă o gură de oxigen în această perioadă”, a explicat consultantul.

Legea salarizării, descrisă drept un „eșec major”

Adrian Negrescu a abordat și problema reformelor asumate de România, indicând în special legea salarizării.

El consideră ratarea acestei reforme drept un eșec important, în condițiile în care reprezenta unul dintre reperele planului de reforme.

„Legea salarizării a fost un eșec major pentru România, pentru că era unul dintre reperele extrem de importante în acest plan național de reforme ratate”, a declarat acesta.

Consultantul susține că eventualele evaluări externe vor urmări inclusiv situația salarizării bugetarilor și capacitatea statului de a susține aceste cheltuieli în perioada următoare.

Avertisment înaintea misiunii FMI

În finalul intervenției, Adrian Negrescu a atras atenția și asupra situației politice și a necesității existenței unui Guvern cu puteri depline înaintea discuțiilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional.

Potrivit declarațiilor sale din interviu, misiunea FMI ar urma să ajungă la București în a doua parte a lunii septembrie.

Negrescu consideră că existența unui Executiv cu care reprezentanții instituției internaționale să poată purta discuții este esențială.

„Dacă nu o să aibă cu cine să discute, mi-e teamă că ideea de «junk» devine realitate”, a avertizat Adrian Negrescu.