Netflix nu costă la fel peste tot în Europa. Diferențele dintre țările UE sunt uriașe
SURSA FOTO: Dreamstime
Aproape unul din trei europeni a plătit în 2025 pentru un serviciu online pe bază de abonament, potrivit Eurostat. Diferențele dintre țările UE sunt însă mari: astfel de servicii sunt mult mai populare în nordul și vestul Europei decât în alte regiuni ale continentului.
Netflix, Disney+ și Amazon Prime nu au același succes în Europa
Serviciile de streaming și celelalte platforme accesate prin abonamente recurente sunt mai răspândite în gospodăriile din aceste regiuni. În multe țări din Europa de Est, proporția utilizatorilor de internet care aleg să plătească pentru astfel de servicii rămâne mult mai redusă, potrivit Euronews.
De la serialele urmărite în weekend pe Netflix până la transmisiunile sportive în direct oferite de DAZN, plata lunară pentru acces la filme, seriale sau evenimente sportive a devenit o practică pentru aproape o treime dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană.
Irlanda și Danemarca se află detașat în fruntea clasamentului. În Irlanda, 63,9% dintre utilizatorii de internet plătesc pentru servicii video și sportive precum Amazon Prime sau Disney+, în timp ce în Danemarca procentul ajunge la 61,1%.
Țările din nordul și vestul Europei, în frunte
Țările de Jos ocupă următoarea poziție, cu 59,2% dintre utilizatorii de internet care plătesc pentru servicii de streaming video și sport. Diferența față de statele aflate la coada clasamentului este semnificativă.
În partea opusă a clasamentului, disponibilitatea de a plăti pentru serviciile de streaming este mult mai redusă. Bulgaria are cea mai mică rată din Uniunea Europeană, de numai 9,3%.
Slovenia urmează cu 13,7%, în timp ce Letonia înregistrează 16,7%, iar Lituania 17,4%. Procentele evidențiază diferențele dintre piețele europene în ceea ce privește utilizarea serviciilor video și sportive pe bază de abonament.
Datele Eurostat indică diferențe și în cazul altor categorii de servicii digitale. Nu toate abonamentele online au aceeași popularitate în rândul utilizatorilor europeni, iar nivelul de utilizare variază în funcție de tipul serviciului.

Muzica și podcasturile, mai populare decât presa digitală
Platformele pentru streaming muzical și podcasturi au o bază importantă de utilizatori plătitori în Uniunea Europeană. Servicii precum YouTube Premium și Spotify sunt utilizate contra cost de 23,0% dintre utilizatorii de internet.
Publicațiile tradiționale prezente online au o proporție mult mai mică de abonați plătitori. Site-urile de știri, ziarele digitale și revistele sunt accesate contra cost de 7,2% dintre utilizatorii de internet din UE.
Abonamentele pentru jocuri video interactive în cloud se află la un nivel și mai redus. Servicii precum Xbox Game Pass sunt menționate în datele analizate, iar categoria abonamentelor pentru jocuri video ajunge la 6,1%.
În paralel cu răspândirea serviciilor de abonament, unele dintre marile platforme au ajuns să se confrunte cu acțiuni introduse de consumatori în mai multe țări europene. Printre subiectele contestate se află și majorările tarifelor.
Netflix, vizat de acțiuni ale consumatorilor
O asociație olandeză de consumatori a dat în judecată Netflix în legătură cu majorările prețurilor abonamentelor. Potrivit informațiilor prezentate, tarifele au crescut cu până la 75% față de nivelul din 2017.
Valoarea potențială a prejudiciilor în acest caz a fost estimată la 673 de milioane de euro. Acțiunea din Țările de Jos se înscrie într-o serie mai largă de proceduri referitoare la prețurile serviciilor de streaming.
În Italia, o instanță din Roma a decis în aprilie că majorările de prețuri practicate de Netflix au fost ilegale. Platforma de streaming a contestat hotărârea și a făcut apel împotriva deciziei.
Și în Germania mai multe instanțe s-au pronunțat deja în favoarea consumatorilor în proceduri paralele. În același timp, un proces referitor la Netflix este încă în desfășurare în Spania, în timp ce în Austria un alt caz s-a încheiat printr-o înțelegere extrajudiciară privind despăgubirile.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.