România, peste media UE la accesul la internet, dar ultima la competențe digitale. Doar o treime dintre români au abilități de bază

România a recuperat rapid decalajul față de celelalte state europene în ceea ce privește accesul la internet, iar în 2025 ponderea gospodăriilor conectate a depășit chiar media Uniunii Europene. Situația se schimbă radical atunci când sunt analizate competențele digitale: numai 31,84% din populație are abilități digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai redus procent din UE, potrivit datelor Eurostat analizate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Peste 95% dintre gospodăriile din România au acces la internet

Conectivitatea a înregistrat o creștere puternică în ultimii cinci ani. În 2025, 95,47% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet, față de 86,24% în 2020.

Avansul de peste nouă puncte procentuale plasează România pe locul 12 între cele 27 de state membre și, mai important, peste media Uniunii Europene, de 94,76%.

La nivel european, cele mai ridicate procente sunt în Țările de Jos, unde 99,28% dintre gospodării au acces la internet, Luxemburg, cu 99%, și Malta, cu 97,77%.

La celălalt capăt al clasamentului se găsesc Croația, cu 87,91%, Grecia, cu 88,73%, și Lituania, cu 89,35%.

Numărul românilor care folosesc internetul a crescut puternic

O evoluție importantă este vizibilă și în utilizarea efectivă a internetului. În 2025, procentul românilor care îl folosesc a ajuns la 93,15%.

Diferența față de situația de acum cinci ani este semnificativă. În 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, numai 78,46% dintre români declarau că utilizează internetul.

România rămâne însă în urma statelor europene aflate în fruntea clasamentului. În Irlanda, internetul este utilizat de 99,78% din populație, iar în Danemarca și Țările de Jos procentul ajunge la 99,71%.

Cele mai reduse niveluri sunt înregistrate în Croația – 85,9%, Bulgaria – 86,85% și Grecia – 89,15%.

Tot mai puțini români nu au folosit niciodată internetul

O altă schimbare majoră față de 2020 privește persoanele care nu au utilizat niciodată internetul.

Procentul acestora a coborât în România de la 14,05% în 2020 la numai 4,91% în 2025. Chiar și așa, România continuă să aibă rezultate mai slabe decât media europeană la acest indicator.

În Croația, 10,33% din populație nu a folosit niciodată internetul, procentul fiind de 9,56% în Portugalia și 9,14% în Grecia.

Situația este aproape opusă în Irlanda, unde numai 0,2% dintre persoane nu au utilizat niciodată internetul. În Țările de Jos procentul este de 0,25%, iar în Suedia de 0,34%.

România, ultima din UE la competențe digitale

Accesul aproape generalizat la internet nu înseamnă însă că populația are și competențele necesare pentru utilizarea tehnologiei.

Aici apare unul dintre cele mai mari decalaje ale României față de restul Uniunii Europene.

Doar 31,84% din populație deține competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază. România ocupă astfel ultimul loc în Uniunea Europeană, în condițiile în care media UE este de 60,4%.

Diferența este de aproape 29 de puncte procentuale.

Și Bulgaria se află în partea inferioară a clasamentului, cu 38,26%, urmată de Slovenia, cu 46,5%, și Letonia, cu 48,43%.

În schimb, în Țările de Jos, 83,61% din populație are cel puțin competențe digitale de bază. Irlanda ajunge la 82,82%, iar Danemarca la 81,45%.

Ce înseamnă, de fapt, competențe digitale

Indicatorul nu se referă doar la capacitatea unei persoane de a intra pe internet sau de a utiliza un telefon mobil.

Competențele digitale sunt evaluate în cazul persoanelor cu vârste între 16 și 74 de ani, în funcție de activitățile realizate online sau prin intermediul programelor informatice.

Sunt analizate cinci domenii principale: căutarea și evaluarea informațiilor și datelor, comunicarea și colaborarea, crearea de conținut digital, siguranța și capacitatea de rezolvare a problemelor.

Datele pentru 2025 scot astfel în evidență un contrast puternic: România a ajuns la un grad de conectare la internet comparabil sau chiar superior mediei europene, însă dezvoltarea competențelor necesare pentru folosirea eficientă a tehnologiei rămâne mult în urma celorlalte state membre.