România ar putea cere Comisiei Europene un moratoriu pentru deficitul bugetar. Tanczos Barna: În anul 2027 nu vom mai avea PNRR

România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană o pauză de un an în procesul de reducere a deficitului bugetar, astfel încât în 2027 să fie menținut nivelul din 2026, consideră vicepremierul interimar Tanczos Barna. Acesta avertizează că o nouă ajustare a deficitului cu un punct procentual ar fi extrem de dificilă pentru economie, mai ales într-un an în care finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va dispărea, iar din bugetul pentru investiții ar lipsi peste 40 de miliarde de lei.

Tanczos Barna propune o pauză în reducerea deficitului bugetar

După rectificarea bugetară necesară în acest an, următoarea prioritate a Guvernului ar trebui să fie pregătirea bugetului pentru 2027, a explicat Tanczos Barna miercuri seară, la Euronews România. Propunerea privind moratoriul de un an are la bază efectele pe care finalizarea PNRR și o nouă reducere a cheltuielilor publice le-ar putea avea asupra investițiilor, consumului și veniturilor încasate de stat.

Vicepremierul interimar consideră că România ar trebui să discute și să negocieze cu Comisia Europeană menținerea în 2027 a deficitului înregistrat în acest an, în locul unei noi reduceri de un punct procentual. În opinia sa, o asemenea ajustare ar fi foarte dificil de suportat într-un context economic deja nefavorabil.

Peste 40 de miliarde de lei dispar din investițiile finanțate prin PNRR

Una dintre principalele probleme pentru bugetul din 2027 va fi încheierea PNRR. Potrivit lui Tanczos Barna, în 2027 România nu va mai beneficia de fondurile din acest program, iar peste 40 de miliarde de lei vor dispărea din bugetul destinat investițiilor.

În acest an, investițiile respective au fost susținute prin fonduri europene sau prin împrumuturi ieftine provenite din PNRR. Eliminarea acestor surse de finanțare într-o perioadă de regres economic ar putea accentua dificultățile cu care se confruntă economia.

Reducerea investițiilor ar putea afecta activitatea economică, în timp ce consumul intern ar putea scădea suplimentar. La rândul său, un consum mai redus ar însemna venituri mai mici la bugetul de stat, ceea ce ar face și mai dificilă ajustarea deficitului.

Tanczos Barna susține că analiza deficitului nu poate fi făcută exclusiv prin raportarea la nivelul încasărilor și al cheltuielilor. Investițiile publice și consumul intern au un efect direct asupra activității companiilor și, implicit, asupra veniturilor care ajung ulterior la buget.

„Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta, pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor cu încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă. În anul 2027 nu vom mai avea PNRR și dispar din bugetul de investiții peste 40 de miliarde de lei. Anul acesta au fost din fonduri europene sau din împrumuturi ieftine, din PNRR. Deci, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia va suferi și mai mult, consumul va scădea și mai mult și încasările la bugetul de stat o să fie și mai mici”, a explicat vicepremierul interimar.

Statul are un rol important în perioadele de criză

Vicepremierul interimar consideră că economia privată trebuie susținută prin menținerea unui nivel stabil al consumului intern, dar și prin investiții și comenzi din partea statului acolo unde acestea sunt posibile.

În acest context, reducerea cheltuielilor publice nu poate fi privită separat de efectele asupra economiei reale. O diminuare a investițiilor într-o perioadă de regres economic poate afecta companiile, consumul și, în final, încasările bugetare.

Tanczos Barna apreciază că România nu se află într-o situație economică favorabilă și consideră că rolul statului devine esențial în astfel de perioade de criză. Din această perspectivă, menținerea nivelului deficitului din 2026 pentru încă un an ar permite, în opinia sa, evitarea unei ajustări suplimentare care ar putea amplifica presiunile asupra economiei.

„Noi nu ne putem uita doar la partea de încasări. Cei care au făcut contabilitate știu că, pe debit și pe credit, fișa contului trebuie să fie una echilibrată. Noi avem nevoie și de încasări, economia privată trebuie susținută, pe de o parte, printr-un consum stabil intern, pe de altă parte, prin investiții și comenzi din partea statului, acolo unde poate. Deci nu suntem într-o situație bună, nu suntem într-o situație plăcută, motiv pentru care cred în continuare că rolul statului este primordial în asemenea perioade de criză”, a mai afirmat acesta.

România plătește peste 64 de miliarde de lei numai pentru dobânzi

O altă problemă majoră identificată de Tanczos Barna este costul finanțării datoriei publice. În paralel cu eventualele negocieri cu Comisia Europeană privind deficitul, România are nevoie de o soluție alternativă de finanțare care să reducă presiunea dobânzilor asupra bugetului.

Vicepremierul a pus în balanță sumele relativ mici pentru care există dispute în interiorul Guvernului și valoarea totală a dobânzilor achitate de stat. El a dat ca exemplu situațiile în care sunt analizate zeci de milioane de lei pentru scheme de finanțare destinate unor sectoare precum producția de cartofi, usturoi sau creșterea ovinelor, în timp ce statul plătește peste 64 de miliarde de lei pentru dobânzi.

În opinia sa, aici se află una dintre cele mai mari probleme ale finanțelor publice, iar o soluție de finanțare alternativă ar putea contribui la reducerea acestei presiuni.

În lipsa unei astfel de soluții, o parte tot mai importantă din banii generați de economia reală ar urma să fie direcționată către plata dobânzilor. Această situație ar reduce resursele disponibile pentru alte cheltuieli și investiții publice și ar menține presiunea asupra bugetului de stat.

„Mai avem o problemă uriașă, din punctul meu de vedere: noi aici, cu ghilimelele de rigoare, ne certăm pentru 50 de milioane de lei din bugetul de stat, pentru o schemă de finanțare pentru cartofi, pentru usturoi, pentru ovine, și plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo este și acolo ar trebui să reducem cumva, printr-o soluție de finanțare alternativă. Altfel, grosul banilor care se produc în economia reală se vor duce pentru dobânzile pe care le plătim în continuare”, a conchis Barna.