Scumpirile nu se opresc aici. Un nou val de inflație amenință România. Avertisment pentru această iarnă

Prețurile energiei pun din nou presiune pe economia României, într-un moment în care inflația abia a coborât de la nivelurile de două cifre. Scumpirea petrolului se vede deja la pompă, iar gazele naturale europene au ajuns la cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023. În plus, depozitele de gaze din România sunt mai puțin pline decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro, avertizează că evoluția prețurilor la energie poate alimenta un nou val de scumpiri în perioada următoare, în special odată cu apropierea sezonului rece.

Petrolul Brent a ajuns la 97 de dolari pe baril

Prețul petrolului Brent a atins luni 97 de dolari pe baril, pe fondul intensificării tensiunilor din conflictul din Golf. Evoluția a determinat mai multe bănci internaționale să își majoreze estimările privind prețurile petrolului.

Morgan Stanley se așteaptă ca prețul mediu al petrolului Brent să fie de 100 de dolari pe baril în trimestrul al patrulea.

Goldman Sachs și-a majorat, la rândul său, previziunile pentru decembrie 2026 și 2027, atât pentru Brent, cât și pentru WTI, cu 5 dolari pe baril. Banca argumentează că perturbările transporturilor maritime din Orientul Mijlociu ar putea continua până anul viitor.

Goldman Sachs estimează acum un preț de 85 de dolari pe baril pentru Brent și de 80 de dolari pentru WTI în decembrie 2026. Pentru 2027, estimările sunt de 80 de dolari, respectiv 75 de dolari pe baril.

Scumpirea petrolului se transmite inclusiv către prețurile carburanților, una dintre componentele resimțite imediat de populație.

Gazele europene au trecut de 73 de euro/MWh

Presiunile nu vin însă numai de pe piața petrolului. Contractele futures europene pentru gazele naturale au depășit luni pragul de 73 de euro pe megawatt-oră, comparativ cu mai puțin de 40 de euro/MWh la sfârșitul lunii iunie.

Creșterea are loc pe fondul reaprinderii conflictului dintre SUA și Iran și al temerilor privind fluxurile energetice prin Strâmtoarea Ormuz.

Situația apare într-o perioadă sensibilă pentru Europa, în condițiile în care statele membre încearcă să își umple depozitele de gaze înaintea sezonului rece.

România are depozitele de gaze umplute în proporție de 73,6%

Potrivit datelor AGSI, gradul mediu de umplere a depozitelor europene de gaze era de 66,9% la 7 septembrie, semnificativ sub nivelul de 79,5% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Și România se află sub nivelul din 2025. Depozitele țării sunt umplute în proporție de aproximativ 73,6%, față de 86,5% anul trecut.

Diferențele sunt importante și între statele din regiune. Polonia are rezerve de peste 96%, Ungaria se apropie de 71%, Bulgaria se află la aproximativ 65%, Cehia la 72%, iar Slovacia are depozitele umplute în proporție de aproape 52%.

Obiectivul oficial stabilit la nivelul Uniunii Europene este de 90% înainte de venirea iernii, însă statele membre au convenit că un nivel de 80% ar putea fi suficient în actualele condiții.

În ciuda nivelurilor mai reduse ale stocurilor, Comisia Europeană nu identifică în acest moment un risc imediat pentru securitatea aprovizionării. Europa este considerată mai bine pregătită decât în perioada 2021-2022, datorită diversificării surselor de aprovizionare, extinderii capacității de import de GNL și reducerii cererii de gaze.

Conflictul din Golf pune presiune pe piața energiei

Un alt factor de risc îl reprezintă situația din Golf. Conflictul a oprit producția de GNL din Qatar, în timp ce răcirea vremii și riscurile geopolitice contribuie la volatilitatea prețurilor.

Cu toate acestea, sistemul european de gaze este considerat suficient de rezilient pentru sezonul rece. Comisia Europeană va continua să urmărească situația, iar următoarea reuniune a Grupului de coordonare pentru gaze este programată pentru 24 septembrie.

În același timp, companiile energetice ar putea fi reticente să cumpere gaze la prețurile actuale pentru a le introduce în depozite, în speranța unei ieftiniri în cazul în care tensiunile geopolitice se reduc.

Europa concurează și cu statele asiatice pentru achiziția de GNL, în condițiile în care temperaturile ridicate au determinat o creștere a cererii de energie electrică.

Există însă și un posibil element de detensionare. Cele mai recente informații indică o posibilă reluare a exporturilor de GNL din Qatar, ceea ce ar putea reduce o parte dintre temerile privind aprovizionarea. Înaintea izbucnirii conflictului din Golf, Qatarul asigura aproximativ o cincime din exporturile mondiale de GNL.

Un nou risc pentru inflația din România

Principala problemă pentru economie rămâne efectul pe care scumpirea energiei îl poate avea asupra inflației.

Prețurile mai mari ale gazelor se transmit către costurile cu energia electrică, încălzirea și producția industrială. Acestea pot ajunge ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor plătite de consumatori.

Riscul devine și mai important atunci când scumpirea gazelor este însoțită de prețuri ridicate ale petrolului și carburanților.

Inflația anuală din România s-a situat la 8,2% în luna iulie, după ce cu o lună înainte depășise 10%. Chiar și după această scădere, România a continuat să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană.

În zona euro, inflația s-a situat la 3,3% în august. În același timp, prețurile petrolului au crescut cu 62% de la începutul anului, iar gazele naturale s-au scumpit cu peste 160%.

În acest context, piețele anticipează tot mai mult posibilitatea ca dobânzile să rămână ridicate pentru o perioadă mai lungă. O asemenea evoluție ar putea însemna costuri de împrumut mai mari pentru guverne, companii și gospodării.

„Prețurile mai mari la gaz cresc costurile energiei electrice, ale încălzirii și ale producției industriale, ceea ce ar putea contribui la creșterea prețurilor de consum în general. În combinație cu prețurile ridicate ale combustibililor, șansele unei creșteri bruște a inflației devin foarte mari. Inflația anuală a României s-a situat la 8,2% în iulie și, în ciuda scăderii față de nivelul de peste 10% înregistrat cu o lună înainte, a rămas cea mai mare din Uniunea Europeană. Având în vedere că inflația din zona euro se situa deja la 3,3% în august, prețurile petrolului au crescut cu 62%, iar cele ale gazelor naturale au înregistrat o creștere de peste 160% de la începutul anului, piețele anticipează din ce în ce mai mult menținerea unor rate ale dobânzii mai ridicate pe o perioadă mai lungă. Acest lucru ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru guverne, companii și gospodării, în timp ce inflația pare să devină din ce în ce mai puțin tranzitorie”, arată Bogdan Maioreanu, analist și comentator de piață al eToro.

Dacă mergem pe stilul Capital, aici aș scoate în titlu mai ales combinația „gaze + carburanți + inflație”, pentru că partea cu depozitele României la 73,6% dă și un unghi foarte bun de click.