Adrian Negrescu avertizează: Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas

Sistemul public de pensii din România se confruntă cu o presiune tot mai mare, pe fondul îmbătrânirii populației și al creșterii speranței de viață. În următorii ani, peste 1,3 milioane de români ar urma să iasă la pensie, în timp ce numărul persoanelor active care contribuie la sistem riscă să nu fie suficient pentru a acoperi necesarul de finanțare.

Adrian Negrescu avertizează: În următorii 7-10 ani problema poate deveni critică

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că actualul sistem este „o bombă cu ceas” și susține că problema ar putea deveni critică în următorii 7-10 ani. Potrivit acestuia, România va trebui să ia măsuri pentru a limita presiunea asupra sistemului, de la creșterea numărului de angajați și prelungirea vieții active până la dezvoltarea pensiilor private.

Problema este legată în principal de schimbarea structurii populației. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase. În aceste condiții, raportul dintre cei care contribuie la sistem și cei care primesc pensie poate deveni tot mai dificil de susținut.

De ce este pus sub presiune sistemul public de pensii

Românii trăiesc mai mult, iar această evoluție vine și cu noi provocări pentru sistemul public de pensii. Numărul persoanelor vârstnice este în creștere, în timp ce generațiile care ajung pe piața muncii sunt mai puțin numeroase.

Datele Institutului Național de Statistică indică o creștere a numărului persoanelor foarte vârstnice. România are aproape 450.000 de persoane cu vârsta de peste 85 de ani, iar numărul centenarilor s-a apropiat de 4.000, după o creștere puternică în ultimul deceniu.

În acest context, Adrian Negrescu consideră că România trebuie să se pregătească din timp pentru perioada în care finanțarea sistemului public de pensii va deveni și mai dificilă. Potrivit analistului, schimbarea structurii populației este una dintre principalele probleme cu care se confruntă sistemul.

„Sistemul public de pensii este ca o bombă cu ceas care va exploda cel mai probabil în următorul orizont de 7-10 ani. Problema principală este legată de schimbarea structurii populației. România are din ce în ce mai mulți oameni care ajung la vârste înaintate, în timp ce generațiile care intră pe piața muncii sunt mai puțin numeroase.

În următorii ani vor ieși la pensie peste 1,3 milioane de oameni, iar pensiile acestora vor reprezenta o mare problemă pentru statul român. Rămâne de văzut cum vor fi plătite aceste pensii în condițiile în care și în acest moment avem un deficit pentru plata pensiilor aflate deja în plată.

Sistemul public funcționează pe principiul contribuțiilor celor care lucrează. Cu alte cuvinte, angajații de astăzi contribuie la plata pensiilor celor care au ieșit din câmpul muncii. Dacă numărul angajaților scade, iar numărul pensionarilor crește, presiunea asupra bugetului devine tot mai mare”, susţine Adrian Negrescu.

Mai mulți angajați, una dintre soluțiile propuse

Potrivit analistului economic, una dintre principalele soluții pentru reducerea presiunii asupra sistemului este creșterea numărului de persoane active în economie. O bază mai mare de contribuabili ar aduce mai multe taxe și contribuții salariale, iar aceste venituri pot fi utilizate pentru plata pensiilor.

„România are nevoie, în primul rând, să aducă mai mulți oameni în economie, să îi determine să lucreze și să contribuie la sistem. Mai mulți angajați înseamnă mai multe taxe și contribuții salariale, iar aceste venituri pot fi folosite pentru plata pensiilor. Dacă nu vom reuși să creștem baza de contribuabili, problema poate deveni atât de gravă încât, peste ani, statului să îi fie din ce în ce mai greu să asigure plata pensiilor la nivelul așteptat de populație”, a mai spus Negrescu.

Creșterea numărului de angajați nu este însă singura măsură indicată de Adrian Negrescu. Analistul susține că România trebuie să ia în calcul și prelungirea vieții active, în condițiile în care speranța de viață a populației crește.

Majorarea vârstei de pensionare ar putea deveni, potrivit acestuia, o realitate în următorii ani. Măsura ar urma să fie luată în calcul dacă România nu va identifica alte soluții pentru echilibrarea sistemului public de pensii.

„Încă din 2010 Banca Mondială ne oferă această soluție, de a crește vârsta de pensionare atât la bărbați, cât și la femei. S-au făcut pași înainte, dar prea puțini, în condițiile în care situația demografică se duce într-o zonă critică. Creșterea vârstei de pensionare va fi o realitate în următorii cinci ani de zile. Este una dintre măsurile care vor trebui luate dacă România nu va găsi alte soluții pentru echilibrarea sistemului.

Nu este însă singura variantă. O economie mai puternică, mai mulți angajați și o rată mai ridicată de ocupare pot contribui la reducerea presiunii asupra bugetului. România are nevoie să aducă în piața muncii cât mai mulți oameni care astăzi nu lucrează, să reducă munca la negru și să creeze condiții pentru ca oamenii să rămână activi cât mai mult timp”, a declarat Negrescu pentru Cotidianul.

Taxele și presiunea asupra veniturilor populației

Creșterea numărului de persoane care lucrează și contribuie la sistem ar putea reprezenta una dintre măsurile prin care presiunea asupra bugetului public ar putea fi redusă. În lipsa unor soluții, însă, Adrian Negrescu indică și posibilitatea majorării taxelor, inclusiv asupra pensiilor.

„Dacă nu vom găsi aceste soluții, alternativa va fi reprezentată de creșterea taxelor, inclusiv asupra pensiilor, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra veniturilor populației. Problema este că orice măsură de acest tip este dificil de aplicat într-o societate în care pensionarii reprezintă deja o categorie numeroasă. De aceea, reforma sistemului trebuie pregătită din timp. Nu putem aștepta ca problema să devină imposibil de gestionat pentru a începe să căutăm soluții. Creșterea speranței de viață schimbă inclusiv modul în care trebuie privită pensionarea. Dacă o persoană poate ajunge să trăiască 85, 90 sau chiar peste 100 de ani, perioada de după ieșirea din activitate poate reprezenta câteva decenii. În același timp, contribuțiile trebuie colectate de la o populație activă care, în România, riscă să devină tot mai mică”.

Evoluția demografică pune astfel presiune atât asupra numărului de persoane care contribuie, cât și asupra perioadei în care sistemul trebuie să asigure plata pensiilor. Creșterea speranței de viață înseamnă că perioada petrecută după retragerea din activitate poate fi mai lungă.

În același timp, reducerea numărului persoanelor active poate afecta veniturile colectate din contribuții. Sistemul public se bazează pe contribuțiile celor care lucrează, iar diminuarea bazei de contribuabili în raport cu numărul pensionarilor poate crește presiunea asupra bugetului.

Ce îi așteaptă pe tinerii de astăzi la pensie

Pentru generațiile tinere, situația sistemului public de pensii este importantă deoarece acestea trebuie să ia în calcul modul în care va arăta sistemul peste 30 sau 40 de ani. Potrivit lui Adrian Negrescu, pensia publică nu ar trebui să fie singura formă de venit avută în vedere pentru perioada de după retragerea din activitate.

Analistul economic indică pensiile private, prin Pilonul II și Pilonul III, drept variante prin care tinerii își pot construi venituri suplimentare pentru perioada pensionării. Economisirea începută mai devreme poate permite acumularea unor sume pe o perioadă mai lungă.

„Tinerii din ziua de azi trebuie să gândească oportun atunci când se gândesc la piața muncii. Nu cred că un tânăr ar trebui să se bazeze exclusiv pe pensia publică pe care o va primi peste 30 sau 40 de ani. Trebuie să își construiască o pensie privată, prin Pilonul II sau Pilonul III. Cu cât te apuci mai devreme să economisești și să pui bani deoparte, prin orice formă, cu atât vei avea mai multe șanse să ieși din zona asistaților sociali care se vor înmulți în următorii ani. Riscul pentru generațiile actuale este ca raportul dintre numărul celor care contribuie și numărul celor care primesc pensie să se deterioreze”, a punctat Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, deteriorarea raportului dintre numărul contribuabililor și cel al pensionarilor reprezintă unul dintre riscurile importante pentru generațiile actuale. În condițiile unei populații active mai reduse și ale unui număr mai mare de persoane care primesc pensie, finanțarea sistemului public poate deveni mai dificilă.

Pilonul II și Pilonul III, surse suplimentare de venit

Economisirea privată poate avea un rol important pentru românii care își doresc un venit suplimentar la bătrânețe. Pilonul II și Pilonul III sunt indicate de Adrian Negrescu drept surse care pot completa veniturile obținute după pensionare.

În cazul tinerilor, perioada lungă până la pensionare reprezintă principalul avantaj al economisirii pe termen lung. Banii puși deoparte pe o perioadă de câteva decenii pot contribui la construirea unei surse suplimentare de venit pentru perioada de după ieșirea din activitate.

„Statul administrează un fond de pensii construit pe o arhitectură învechită, de tip piramidal. Altfel spus, statului îi va fi din ce în ce mai greu să aibă fondurile necesare plății pensiilor în condițiile în care cei care susțin pensiile, angajații care nu au ieșit din câmpul muncii, vor avea o zonă mare de fluctuație. Singura soluție este să crești numărul angajaților din economie.

În paralel, oamenii trebuie să înțeleagă că este necesar să își construiască propriul sistem de siguranță financiară pentru bătrânețe. Pilonul II și Pilonul III pot reprezenta surse suplimentare de venit pentru perioada pensionării. În cazul tinerilor, avantajul principal îl reprezintă perioada lungă în care pot economisi și investi pentru viitor”, a declarat Adrian Negrescu.

Presiunea asupra sistemului public este legată, astfel, de evoluția simultană a mai multor factori menționați de analist: creșterea numărului persoanelor vârstnice, majorarea speranței de viață, ieșirea la pensie a peste 1,3 milioane de persoane în următorii ani și numărul mai redus al generațiilor care intră pe piața muncii. „Sistemul de pensii publice este ca o bombă cu ceas”, a concluzionat Adrian Negrescu.