Seceta lovește agricultura europeană, iar costurile cresc. România, ajutor de stat de 11 milioane euro pentru crescătorii de porci
SURSA FOTO: Dreamstime - Arat și semănat pământul, lucrari agricole, agricultura, fermieri
Consiliul AGRIFISH din 28 septembrie a avut pe agendă evoluțiile de pe piețele agricole europene, situația din Ucraina, efectele secetei și presiunea exercitată de costurile inputurilor asupra fermierilor. Comisarul Hansen a reafirmat sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, în prezența ministrului ucrainean Taras Vysotskyi.
Piețele agricole europene, sub presiune: Ucraina, seceta și costurile inputurilor pe agenda UE
Discuțiile au vizat transportul și logistica prin Culoarele de solidaritate, precum și accesul producătorilor agricoli ucraineni la lichidități prin Planul pentru Ucraina. Datele Eurostat prezentate la reuniune indică o creștere de 4,7% a prețurilor inputurilor în ultimul trimestru și o scădere de 5,8% a prețurilor producției agricole.
Comisarul Hansen a caracterizat această evoluție drept nesustenabilă, în condițiile în care fermierii se confruntă simultan cu majorarea costurilor și cu reducerea prețurilor obținute pentru producție. Piața europeană a zahărului este, la rândul său, afectată de o reducere importantă a producției.
Producția de zahăr a scăzut cu 19%, până la un minim istoric de 13,4 milioane de tone. În sectorul laptelui, prețurile la poarta fermei au crescut ușor, aceasta fiind prima majorare consemnată din septembrie 2025, pe fondul unor exporturi record de produse lactate.
În primul semestru al anului 2026, excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene a ajuns la 30,1 miliarde de euro, cu 2,9 miliarde de euro peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior.
Ucraina rămâne pe agenda agriculturii europene
Polonia, Slovacia și Ungaria aplică în continuare restricții la importul unor produse sensibile provenite din Ucraina. În același timp, Kievul intenționează să reia consultările cu Comisia Europeană pentru majorarea contingentelor tarifare.
Seceta a fost un alt subiect important discutat de miniștrii agriculturii. Austria, Slovacia, Slovenia și Croația au solicitat acțiuni europene mai ferme pentru sprijinirea fermierilor afectați de lipsa precipitațiilor.
Hansen a estimat pierderile provocate de secetă la 14-17 miliarde de euro, cu o tendință de creștere, și a apreciat că fondurile de criză disponibile în prezent nu sunt suficiente. România s-a alăturat Germaniei, Ungariei, Spaniei, Poloniei și Franței în susținerea consolidării rezilienței și a unor resurse adecvate pentru Politica Agricolă Comună.
Ungaria, România, Polonia și Franța au solicitat explicit resurse mai mari pentru PAC post-2027. Croația a raportat al treilea an consecutiv de secetă și estimează că fenomenul este responsabil pentru până la 95% din pagubele agricole, solicitând investiții în irigații publice și sisteme mai eficiente de asigurări agricole.
Investiții în reziliență și presiunea costurilor cu îngrășămintele
Comisarul Hansen a indicat investițiile în reziliență, gestionarea riscurilor și Inițiativa europeană pentru apă drept priorități în contextul efectelor secetei asupra agriculturii. Presiunea asupra fermierilor se manifestă însă și prin costurile tot mai ridicate ale îngrășămintelor.
Hansen a confirmat că în următoarele săptămâni este programată reuniunea de lansare a Parteneriatului UE pentru lanțul valoric al îngrășămintelor. Data neoficială menționată pentru reuniune este 9 noiembrie.
Prețurile îngrășămintelor cu azot sunt cu 42% peste nivelul din 2024. În același timp, prețul gazului natural s-a dublat de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu, evoluție care se reflectă în costurile asociate producției agricole.
Comisia Europeană pregătește pentru luna octombrie o propunere de extindere a criteriilor RENURE la digestatele lichide provenite din gunoi de grajd, cu aplicare începând din următorul sezon agricol. Instituția urmărește, de asemenea, crearea unor piețe-pilot pentru fertilizanții biologici și pentru cei cu emisii reduse, prin viitorul Act privind economia circulară.

Recoltele de cereale, sub nivelurile din anii anteriori
COCERAL și-a redus prognoza privind recolta de cereale din Uniunea Europeană și Regatul Unit la 279,0 milioane de tone, față de 307,4 milioane de tone în 2025. Pentru grâul comun din UE-27 este estimată o producție de 126,24 milioane de tone, comparativ cu 136,72 milioane de tone în anul precedent.
Scăderi sunt anticipate în Franța, Germania, Polonia și Spania. Și producția de porumb este estimată la un nivel redus, de 48,6 milioane de tone, aproape de minimul ultimilor 25 de ani.
Franța este prognozată cu o producție de porumb de 7,56 milioane de tone, cu 45% mai puțin decât în 2025. Pentru Ungaria este estimată o producție de 1,9 milioane de tone, aproximativ jumătate din nivelul consemnat anul trecut.
Exporturile de grâu ale Rusiei sunt estimate în scădere cu aproximativ 6 milioane de tone, în timp ce cele ale Ucrainei ar urma să se reducă cu circa 3 milioane de tone. Egiptul se reorientează către furnizori din Franța, România și Balcani, iar tarifele de transport au crescut cu peste 50% față de 2025.
Deficitul de porumb și direcțiile strategiei AgRI 2040
Producția de porumb a Uniunii Europene este estimată la aproximativ 46 de milioane de tone, în timp ce importurile sunt prognozate în creștere cu circa 17%. Hansen a indicat porumbul ucrainean drept una dintre posibilele soluții pentru acoperirea deficitului de pe piața europeană.
Gestionarea apei, reziliența climatică și transferul noilor tehnologii către ferme au fost plasate de Hansen în centrul strategiei AgRI 2040. Strategia a fost prezentată la conferința organizată la Bruxelles pe 24 septembrie.
Copa-Cogeca și CEJA au salutat direcțiile prezentate și au solicitat soluții care să poată fi aplicate în condiții reale. Cele două organizații au susținut și evaluarea instrumentelor digitale, a inteligenței artificiale și a roboticii în funcție de accesibilitatea și valoarea lor practică pentru ferme.
CEJA a publicat pe 21 septembrie un document de poziție în care solicită introducerea unor instrumente obligatorii de gestionare a riscurilor în PAC 2028-2034. Organizația cere, de asemenea, o piață unică pentru asigurările agricole și un diagnostic climatic individual, integrat în planul de afaceri al tinerilor fermieri.
Sectorul avicol și extinderea etichetării originii
CEJA estimează deficitul de finanțare pentru investițiile verzi la 18,9 miliarde de euro, valoare calculată pentru anul 2022. În paralel cu discuțiile despre finanțare și reziliență, sectorul european al cărnii de pasăre se află în atenția Comisiei și prin prisma regulilor privind originea produselor.
La conferința AVEC de la Sorrento, Hansen a anunțat un prim proiect de extindere a etichetării originii pentru carnea de pasăre comercializată în restaurante, în sectorul alimentației publice și sub formă de produse procesate. Proiectul este prevăzut pentru începutul anului 2027.
Producția europeană de carne de pasăre a crescut cu 4,4% în primele cinci luni ale anului 2026. În același timp, un audit realizat de Comisia Europeană a concluzionat că sistemul de control din Brazilia oferă o bază solidă pentru reluarea exporturilor de carne de pasăre către Uniunea Europeană.
Reluarea exporturilor urmează să fie supusă votului în SCOPAFF la reuniunile programate pentru 20-21 octombrie și 16-17 noiembrie. În 2024, Uniunea Europeană a importat din Brazilia 286.936 de tone de carne de pasăre, reprezentând 32% din importurile extracomunitare.
România primește aprobarea pentru schema destinată crescătorilor de porci
Pentru România, Comisia Europeană a aprobat pe 24 septembrie o schemă de ajutor de stat în valoare de 11 milioane de euro, echivalentul a 59 de milioane de lei, destinată crescătorilor de porci.
Schema are ca obiectiv compensarea costurilor suplimentare cu combustibilul și îngrășămintele suportate de crescători ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Măsura acoperă perioada martie-decembrie 2026.
Sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe. Valoarea ajutorului este plafonată la 50.000 de euro pentru fiecare companie. Schema este identificată de Comisia Europeană prin numărul SA.124649.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.