România cere deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Fermierii ar putea primi în continuare ajutoarele ANT după 2027

România a cerut la Bruxelles reguli mai flexibile pentru exporturile de ovine și caprine, astfel încât apariția unui focar de boală să nu mai blocheze pentru perioade îndelungate activitatea întregului sector. Solicitarea a fost prezentată la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH), desfășurată în perioada 28-29 septembrie.

Un alt subiect important pentru România a fost menținerea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) și după 2027. Reprezentanții Ministerului Agriculturii au discutat și despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), situația pieței agricole și planul european de acțiune privind îngrășămintele.

România cere reguli mai flexibile pentru exporturile de ovine și caprine

Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat marți, 29 septembrie, la reuniunea AGRIFISH de la Bruxelles.

România, împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, a cerut intervenții urgente în sectorul creșterii ovinelor și caprinelor, în contextul focarelor de boală care au afectat aceste state în ultimii ani.

Cele cinci țări au fost afectate de focare de pestă a micilor rumegătoare, variolă ovină și caprină și febră aftoasă.

Tánczos Barna a atras atenția asupra consecințelor economice ale interzicerii exporturilor de ovine și a susținut că măsurile luate în cazul apariției unui focar trebuie să țină cont și de situația fermelor și zonelor neafectate.

„În cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii, am atras atenția asupra impactului economic major pe care interzicerea exportului de ovine îl are asupra României și am subliniat că nu putem ajunge în situația în care apariția unui focar să blocheze, pentru perioade îndelungate, activitatea economică a întregului sector”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii, potrivit agrointel.ro.

Animalele sănătoase din zonele neafectate ar putea continua să fie valorificate

România și celelalte patru state solicită Comisiei Europene aplicarea mai flexibilă a restricțiilor. Obiectivul este ca animalele sănătoase din fermele și zonele neafectate să poată fi deplasate și valorificate în baza unei evaluări a riscului și a unor controale veterinare consolidate.

„Împreună cu Bulgaria, Cipru, Croația și Grecia, solicităm Comisiei Europene o abordare mai flexibilă, proporțională și bazată pe risc, un sprijin adecvat pentru fermierii afectați și valorificarea experienței dobândite în gestionarea acestor focare, pentru adaptarea cadrului european de sănătate animală”, a explicat Tánczos Barna.

Ministrul a subliniat că măsurile trebuie să protejeze sănătatea animalelor fără să pună în pericol viitorul economic al crescătorilor.

„Trebuie să protejăm sănătatea animală. Dar, în același timp să ne asigurăm că modul în care gestionăm aceste crize nu pune în pericol viitorul economic al sectoarelor pe care încercăm să le protejăm”, a adăugat acesta.

România cere analizarea vaccinării și reducerea sacrificării în masă

Cele cinci state vor și o analiză mai aprofundată a rolului vaccinării în cazul bolilor de categoria A.

Solicitarea vizează inclusiv facilitarea circulației în interiorul Uniunii Europene a animalelor vaccinate și a produselor provenite de la acestea. Exporturile către țări din afara UE ar urma să poată continua atunci când există garanții adecvate privind sănătatea animală și sunt îndeplinite condițiile stabilite cu țările importatoare.

România și celelalte state solicită și adaptarea Regulamentului privind sănătatea animală în funcție de situația epidemiologică concretă. Acestea susțin planul Comisiei Europene de revizuire a legislației și implicarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

O altă solicitare privește folosirea progreselor științifice și tehnologice pentru reducerea cât mai mult posibil a uciderii în masă a animalelor.

Statele afectate cer și sprijin financiar adecvat pentru fermieri. Compensațiile ar trebui să acopere pierderile de venit, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea animalelor, precum și pierderea piețelor de desfacere.

România vrea ca ajutoarele ANT să continue și după 2027

Un alt subiect important pentru România a fost discutat luni, 28 septembrie, în prima zi a reuniunii AGRIFISH.

Secretarul de stat Zoltán Mihály a susținut continuarea Ajutoarelor Naționale Tranzitorii și după anul 2027, în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune.

România, Bulgaria, Cipru, Ungaria, Polonia și Slovacia solicită ca viitorul cadru legislativ al PAC să prevadă în mod clar posibilitatea acordării acestor ajutoare și după 2027.

Pentru România, menținerea ANT este considerată importantă pentru sectoarele agricole vulnerabile.

Fermierii se confruntă cu presiuni generate de costurile ridicate de producție, volatilitatea piețelor, fenomenele climatice extreme și bolile animalelor. Potrivit poziției prezentate de România, ajutoarele contribuie la menținerea activității agricole, susțin veniturile fermierilor și ajută la păstrarea locurilor de muncă în mediul rural.

Menținerea ANT nu ar necesita bani suplimentari de la bugetul UE

Ajutoarele Naționale Tranzitorii sunt finanțate integral din bugetele naționale. Din acest motiv, continuarea lor după 2027 nu ar presupune alocarea unor resurse suplimentare din bugetul Uniunii Europene și nu ar reduce fondurile disponibile pentru Politica Agricolă Comună sau alte politici europene.

În cadrul reuniunii de la Bruxelles au mai fost analizate progresele privind PAC post-2027 și problemele care nu au fost încă soluționate.

Miniștrii agriculturii au discutat și despre situația pieței și provocările cu care se confruntă sectorul agricol european, precum și despre planul de acțiune privind îngrășămintele.

Pe agenda dedicată pescuitului s-au aflat sprijinul Uniunii Europene pentru pescuit, acvacultură și politica maritimă în perioada 2028-2034, modificarea Fondului european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și consultările privind posibilitățile de pescuit pentru 2027 cu Regatul Unit, Norvegia și statele costiere din Atlanticul de Nord-Est.