Germania și alte cinci state cer tăieri de sute de miliarde de euro din bugetul UE

Liderii Germaniei, Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei cer reducerea cu sute de miliarde de euro a viitorului buget al Uniunii Europene (UE). Avertismentul, transmis marți, vizează propunerea pentru perioada 2028-2034 și deschide o dispută majoră privind prioritățile financiare ale blocului comunitar în lunile următoare.

Germania și alte cinci state cer tăieri de sute de miliarde de euro din bugetul UE

Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și prim-miniștrii Olandei, Austriei, Suediei, Finlandei și Danemarcei au avertizat marți că nu vor susține un nou buget al Uniunii Europene (UE), dacă propunerea actuală nu va fi redusă cu câteva sute de miliarde de euro.

Avertismentul apare într-o scrisoare transmisă premierului irlandez Micheal Martin întrucât Irlanda deține președinția semestrială a Consiliului UE, cu o copie adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa. Scrisoarea vine înaintea lunilor considerate decisive pentru negocierile privind cadrul financiar plurianual (CFP) al UE pentru perioada 2028-2034.

Cei șase lideri europeni susțin că propunerea Comisiei Europene trebuie redusă cu câteva sute de miliarde de euro și că toate capitolele bugetului ar trebui să contribuie la realizarea acestor economii.

Așa-numitele țări frugale consideră că finanțarea europeană ar trebui să se concentreze în principal pe investiții comune în securitate și apărare, competitivitate, inovare și combaterea migrației nereglementate, în detrimentul alocărilor tradiționale destinate fondurilor agricole.

Liderii celor șase state atrag atenția și asupra faptului că bugetul UE este suportat, în cele din urmă, de cetățeni, indiferent de modalitatea prin care este finanțat sau de eventualele noi taxe introduse. Aceștia resping și ideea emisiunilor comune de datorie ca soluție pentru finanțarea bugetului european, argumentând că astfel nu poate fi evitată problema dimensiunii totale a bugetului.

Cele șase state își justifică poziția prin faptul că, împreună, contribuie cu aproape 40% din bugetul UE și susțin că aproape toate statele membre depun în prezent eforturi dificile pentru consolidarea finanțelor publice.

În același timp, liderii europeni precizează că nu solicită reduceri față de cadrul financiar actual, dar consideră necesară o abordare realistă. Ei atrag atenția că propunerea Comisiei Europene prevede o creștere nominală de aproximativ 60%, pe care o consideră nerealistă atât din punct de vedere economic, cât și politic.

Bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro provoacă dispute. Franța, Italia și Spania se opun tăierilor

Poziția acestor state intră în contradicție directă cu cea susținută de Spania, Italia și Franța, care se opun unor noi reduceri ale fondurilor destinate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune (PAC). Această divizare complică obiectivul statelor membre de a ajunge la un acord asupra următorului cadru financiar al Uniunii Europene înainte de sfârșitul anului.

Proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană prevede un buget de două trilioane de euro la prețurile curente, echivalentul a 1,76 trilioane de euro la prețurile din 2025. Suma reprezintă 1,26% din venitul național brut al Uniunii Europene.

Irlanda urmează să prezinte o nouă propunere înaintea summitului european programat pentru 15 și 16 octombrie. Nu este de așteptat ca statele membre să ajungă la un acord cu această ocazie, însă discuțiile ar urma să contribuie la apropierea pozițiilor. Acestea vor fi analizate și ajustate în cadrul unei reuniuni programate la Dublin pe 12 și 13 noiembrie.

În cazul în care va fi necesar, președintele Consiliului European, Antonio Costa, le-a cerut capitalelor europene să păstreze disponibile datele de 26 și 27 noiembrie pentru un summit special la Bruxelles. Reuniunea ar urma să permită realizarea progreselor necesare pentru ca un eventual acord să poată fi încheiat la reuniunea din decembrie.