Obezitatea costă România 2,5 miliarde de euro pe an! Cât ajunge povara financiară în cele mai mari economii din Europa

Obezitatea nu mai este doar o problemă de sănătate, ci și una care apasă puternic asupra economiei. Un raport realizat în opt țări europene ne arată cât costă anual un indice de masă corporală ridicat. România se află și ea în analiză, iar suma calculată pentru țara noastră ajunge la 2,5 miliarde de euro.

Obezitatea costă România 2,5 miliarde de euro pe an! Cât ajunge povara financiară în cele mai mari economii din Europa?

Obezitatea și supraponderea generează anual costuri de miliarde de euro pentru economiile europene, povara financiară fiind comparabilă, în unele țări, cu sumele alocate pentru locuințe sau apărare. Dincolo de efectele asupra sănătății, un indice de masă corporală (IMC) ridicat reprezintă o povară tot mai mare pentru economiile europene, prin costuri directe și indirecte.

Potrivit unui nou raport realizat de Office of Health Economics (OHE) pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), costurile anuale totale asociate unui IMC ridicat reprezintă între 0,7% și 1,4% din PIB-ul național în Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda, Grecia, România și Regatul Unit. Studiul analizează situația din cele opt țări și evidențiază impactul economic al obezității și supraponderii.

„Combaterea obezității este esențială pentru protejarea sănătății și bunăstării cetățenilor, pentru salvgardarea sistemelor noastre europene de sănătate și pentru asigurarea unei creșteri sustenabile în Europa”, a declarat Nathalie Moll, director general al Federației Europene a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizația care a finanțat raportul.

În 2024, 26% dintre adulții din Europa sufereau de obezitate, definită printr-un indice de masă corporală de cel puțin 30, în timp ce alți 30% erau supraponderali. Situația este estimată să se agraveze în următorii ani, iar până în 2035 se preconizează că jumătate din populația adultă a lumii va fi supraponderală sau obeză.

În Europa, prevalența supraponderii și obezității în rândul adulților a crescut cu 22%, în timp ce rata obezității a crescut cu peste 75% față de nivelurile înregistrate în 1990. Potrivit raportului, atât obezitatea, cât și supraponderea implică costuri ridicate, iar povara economică generată de un IMC ridicat, exprimată ca procent din PIB, este comparabilă cu cheltuielile publice pentru domenii precum locuințele și apărarea în unele dintre țările analizate.

Povara economică anuală estimată variază de la 2,5 miliarde de euro în România până la 55,2 miliarde de euro în Germania. În Regatul Unit, costurile economice anuale totale ajung la 43,2 miliarde de euro, în timp ce Spania, Italia și Franța înregistrează fiecare costuri de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Raportate la PIB, costurile asociate unui IMC ridicat variază de la 0,7% în România până la 1,4% în Grecia și Regatul Unit. În Germania, unde ponderea este de 1,3%, în Spania, cu 1,2%, și în Irlanda, cu 1,1%, costurile atribuibile unui IMC ridicat depășesc cheltuielile de apărare ale acestor țări.

La nivel individual, aceste valori se traduc prin costuri anuale pe cap de locuitor cuprinse între 131 de euro în România și 662 de euro în Germania. În cele opt țări analizate, obezitatea și supraponderea sunt asociate cu 278.000 de decese și cu pierderea a 8 milioane de ani de viață sănătoasă.

Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de sănătate în sine, ci și un factor de risc pentru numeroase boli netransmisibile. Printre acestea se numără diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, steatoza hepatică, cancerele, tulburările neurologice, bolile respiratorii cronice și afecțiunile digestive.

Costurile generate de aceste afecțiuni, cunoscute drept „costuri directe”, s-au ridicat la 100,4 miliarde de euro. Germania înregistrează cea mai mare valoare, de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Raportul identifică însă și o componentă semnificativă a costurilor asociate indirect acestor afecțiuni. Acestea includ pierderile provocate de absenteism, inactivitate economică, îngrijire informală și mortalitate prematură, contribuind suplimentar la povara economică generată de obezitate și suprapondere.

Ce măsuri sunt recomandate pentru prevenție și tratament?

Concluziile raportului arată că abordările utilizate până acum pentru prevenirea și gestionarea obezității „nu au avut impactul dorit”. Potrivit Nathalie Moll, este necesară o schimbare urgentă de perspectivă în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și tratamentul, pentru îmbunătățirea rezultatelor, reducerea presiunii financiare asupra serviciilor de sănătate și stimularea productivității economice și a rezilienței societății.

„Este necesară o schimbare urgentă de perspectivă în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și tratamentul, pentru a îmbunătăți rezultatele, a reduce povara financiară asupra serviciilor de sănătate și a stimula productivitatea economică și reziliența societății”, a declarat Moll.

Raportul include o serie de recomandări pentru gestionarea provocărilor sanitare și economice generate de obezitate și de un indice de masă corporală (IMC) ridicat. Printre direcțiile propuse se numără recunoașterea obezității drept boală, nu doar drept factor de risc, precum și îmbunătățirea accesului la măsuri de prevenție și la tratament.