BCE avertizează asupra prețurilor alimentelor. Inflația ar putea rămâne sub presiune și în 2027

Prețurile alimentelor ar putea deveni unul dintre principalii factori care vor alimenta inflația europeană în 2027, avertizează economistul-șef al Băncii Centrale Europene (BCE), Philip Lane. Oficialul estimează că efectele scumpirii unor materii prime și ale fenomenelor meteorologice se vor vedea mai puternic anul viitor, în timp ce evoluția petrolului și gazelor rămâne o sursă majoră de incertitudine. BCE urmărește inclusiv consecințele războiului din Orientul Mijlociu înainte de a lua următoarele decizii privind dobânzile.

BCE estimează că inflația va rămâne în jurul valorii de 3%

Philip Lane a atras atenția că perspectiva asupra prețurilor rămâne dificil de anticipat, în condițiile în care energia continuă să reprezinte o variabilă importantă pentru inflație.

Avertismentul vine într-o perioadă în care petrolul Brent a trecut din nou de pragul de 90 de dolari pe baril, pe fondul deteriorării perspectivelor privind încheierea războiului dintre SUA și Iran.

Prețurile petrolului și gazelor pot influența direct costurile energetice, dar efectele se pot transmite ulterior și către alte componente ale economiei.

„Este cu adevărat o situație incertă”, a declarat Philip Lane, adăugând că inflația se va menține la aproximativ 3% pentru restul anului.

Nivelul este mult inferior celui înregistrat în perioada crizei inflaționiste din urmă cu câțiva ani, însă continuă să depășească obiectivul urmărit de BCE.

„Nu este ca în 2022, când am avut 10%, dar 3% este în continuare cu mult peste ținta de 2% pe care o avem”, a declarat Philip Lane într-un interviu acordat postului RTÉ, în cadrul emisiunii „Morning Ireland”.

Prețurile alimentelor ar putea pune presiune pe inflație în 2027

O preocupare importantă pentru BCE este evoluția alimentelor. În prezent, potrivit lui Lane, inflația alimentară din Europa se menține la un nivel relativ scăzut, însă situația s-ar putea modifica.

Creșterile de preț înregistrate în ultimii ani și fenomenele meteorologice pot avea efecte întârziate asupra costurilor suportate de consumatori.

„Au existat creșteri mari ale prețurilor alimentelor în ultimii câțiva ani. Aceste fenomene meteorologice, precum El Niño, vor duce în mod previzibil la presiuni mai mari asupra inflației. De fapt, calculele noastre arată că acest lucru se va manifesta în principal în 2027”, a explicat economistul.

Semnale există deja pe piețele materiilor prime. În ultimele luni au fost consemnate creșteri pentru unele produse agricole importante, între care grâul, porumbul și orezul.

Transmiterea acestor evoluții către prețurile finale nu se produce neapărat imediat. Tocmai de aceea, BCE anticipează că efectele vor deveni mai evidente anul viitor.

„Acesta este un lucru care va fi cel mai vizibil în vara anului 2027”, a adăugat Philip Lane.

Companiile trebuie să decidă cât din costuri transferă consumatorilor

O altă necunoscută este comportamentul companiilor în fața creșterii costurilor. Firmele pot majora prețurile cerute clienților, pot suporta o parte din costuri prin diminuarea marjelor de profit sau își pot reduce activitatea.

Proporția în care scumpirile materiilor prime și ale energiei ajung la consumator depinde astfel și de capacitatea companiilor de a transfera costurile mai departe.

În această ecuație contează și cererea. O economie suficient de puternică poate permite firmelor să transfere mai ușor costurile către prețurile finale, în timp ce deteriorarea activității economice poate limita această posibilitate.

Lane a arătat că economia europeană continuă, pentru moment, să avanseze.

„În acest moment, economia europeană este în creștere. Cele mai recente date arată o creștere de 0,3% – 0,4% a economiei europene, ceea ce, în contextul european, nu este prea rău. Dacă vom avea un război prelungit în Orientul Mijlociu, fără să se ajungă la o soluție, acel impact relativ benign asupra economiei mondiale s-ar putea schimba”, a punctat economistul.

Oficialul BCE a avertizat însă că situația conține „multe necunoscute”.

Războiul din Orientul Mijlociu intră în calculele BCE

Evoluția conflictului reprezintă unul dintre factorii pe care BCE îi va urmări în lunile următoare. Un război prelungit poate influența economia europeană prin mai multe canale, iar energia este unul dintre cele mai importante.

Scumpirea petrolului și gazelor poate crește costurile de producție și transport, în timp ce deteriorarea condițiilor economice globale poate afecta activitatea companiilor și cererea.

Din acest motiv, Philip Lane consideră că trebuie așteptate mai multe informații privind efectele conflictului înainte de a trage concluzii asupra traiectoriei economiei și inflației.

„Să vedem impactul războiului mai târziu în acest an”, a spus el.

BCE nu exclude noi decizii privind dobânzile

Întrebat despre posibilitatea unei noi majorări a dobânzilor, economistul-șef al BCE nu a indicat o decizie prestabilită. El a legat viitoarele măsuri de necesitatea readucerii și menținerii inflației la ținta de 2%.

În paralel, banca centrală trebuie să urmărească efectele politicii monetare asupra activității economice.

Lane a insistat asupra costurilor sociale ale unei inflații persistente, în special pentru gospodăriile cu venituri reduse.

„Ceea ce am aflat în acești ani este că inflația este atât de importantă în criza costului vieții. Inflația îi afectează cu adevărat mai mult pe oamenii cu venituri mici decât pe cei cu venituri mari. Este o economie falsă… să spunem că ar trebui să evităm majorările de dobânzi din cauza impactului asupra creditelor ipotecare, dacă prețul acestei decizii este ca inflația generală să rămână prea ridicată pentru prea mult timp”, a explicat Philip Lane.

Mesajul indică faptul că BCE va continua să pună stabilitatea prețurilor în centrul deciziilor sale, chiar dacă dobânzile ridicate presupun costuri suplimentare pentru debitori.

Inteligența artificială, o altă provocare pentru economia europeană

Dincolo de inflație și război, Philip Lane a indicat inteligența artificială drept una dintre problemele majore care pot influența economia mondială.

Transformările generate de AI se adaugă presiunilor deja existente asupra economiilor și bugetelor publice.

În ceea ce privește protejarea populației în perioadele dificile, economistul consideră justificat sprijinul financiar pentru persoanele vulnerabile, însă avertizează împotriva măsurilor generale prin care ajutorul ajunge inclusiv la „persoanele care nu au nevoie de bani”.

În opinia sa, schemele de sprijin trebuie să fie temporare, să urmărească un obiectiv precis și să fie „adaptate celor care au cea mai mare nevoie de ele”.

BCE cere disciplină fiscală guvernelor

Economistul-șef al BCE a atras atenția și asupra presiunilor tot mai mari asupra finanțelor publice. Demografia, schimbările climatice, apărarea și dezvoltarea inteligenței artificiale generează necesități suplimentare de cheltuieli atât în Irlanda, cât și în restul Europei.

Guvernele trebuie însă să evite apariția unui dezechilibru persistent între cheltuieli și veniturile fiscale pe care le pot obține în mod sustenabil.

În acest context, mesajul lui Lane este că politica fiscală trebuie să rămână disciplinată chiar într-o perioadă în care statele sunt confruntate simultan cu necesitatea unor investiții importante și cu presiuni pentru acordarea de sprijin populației.

Pentru BCE, următoarea perioadă va fi dominată astfel de mai multe surse de incertitudine: evoluția petrolului și gazelor, conflictul din Orientul Mijlociu, prețurile alimentelor și efectele fenomenelor meteorologice, ritmul economiei și modul în care companiile transferă costurile către consumatori. În acest tablou, inflația alimentară este indicată drept unul dintre factorii care ar putea deveni mult mai vizibili în vara anului 2027.