Producția schimbă piața industrială din România. Aproape 30% din cererea de închiriere vine de la companiile din manufacturing

Piața industrială și logistică din România trece printr-o schimbare importantă, producția câștigând o pondere tot mai mare în cererea pentru spații. Aproximativ 28% dintre tranzacțiile de închiriere făcute publice în prima jumătate a anului 2026 au vizat spații de producție, o proporție aproape dublă față de anul precedent și semnificativ peste nivelul obișnuit al pieței, de 10-15%, potrivit unei analize Colliers. România atrage tot mai mult atenția companiilor care analizează relocarea sau apropierea producției de piețele europene.

Producția ajunge la 28% din tranzacțiile de închiriere

Datele din prima jumătate a anului indică o schimbare nu doar în volumul, ci mai ales în structura cererii pentru spații industriale și logistice.

Tranzacțiile anunțate public au însumat aproximativ 340.000 de metri pătrați. Volumul este cu circa 20% mai mic decât cel consemnat în aceeași perioadă din 2025, însă rămâne cu 47% peste media primelor semestre din perioada 2017-2019.

În același timp, aproximativ două treimi din cerere au provenit din contracte noi sau din relocarea companiilor din spații considerate mai puțin competitive. Producția a reprezentat aproximativ 28% din tranzacțiile publice, față de o medie obișnuită de numai 10-15%.

Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers, consideră că scăderea volumului total trebuie analizată în contextul unui 2025 excepțional pentru piață.

„În ciuda tuturor factorilor geopolitici sau economici actuali, care nu sunt cei mai favorabili, evoluția arată mai degrabă o revenire la un ritm normal după anul record 2025 decât o slăbire de fond a pieței. Datele Colliers includ doar tranzacțiile pentru care există informații publice, iar o parte semnificativă a contractelor directe dintre proprietari și chiriași, fie că vorbim despre închirieri noi sau prelungiri, nu sunt anunțate public, astfel că nivelul real al activității poate fi mai ridicat. După un an excepțional, era firesc ca activitatea să se tempereze, iar prima jumătate din 2026 rămâne surprinzător de bună raportat la standardele istorice. Mai important decât scăderea volumului total este însă felul în care se schimbă cererea.

Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană. Pentru piața industrială și logistică, acest lucru este important, deoarece companiile de producție tind să fie chiriași mai stabili și să rămână pe termen mai lung”, explică Victor Coșconel.

Producătorii asiatici analizează România pentru nearshoring

Una dintre tendințele remarcate de consultanți este creșterea interesului producătorilor asiatici, în special al celor chinezi, pentru România. Aceștia analizează piața locală ca posibilă bază de producție apropiată de consumatorii europeni.

O asemenea evoluție poate avea efecte pe termen mai lung asupra pieței imobiliare industriale, deoarece activitățile de producție presupun, în general, investiții mai consistente în amenajarea spațiilor și contracte pe perioade mai lungi.

Printre tranzacțiile importante din primele șase luni ale anului se numără prelungirea contractului Iron Mountain pentru 28.000 de metri pătrați în București și cea a Autonet pentru 26.000 de metri pătrați, tot în Capitală.

Siemens a semnat, în același interval, o nouă închiriere pentru 15.000 de metri pătrați destinați unei fabrici în Sibiu. Alte două fabrici, fiecare cu suprafețe de peste 20.000 de metri pătrați, sunt prevăzute în apropierea Bucureștiului și la Ploiești.

România are un avantaj important în raport cu alte piețe europene

Costurile și productivitatea forței de muncă reprezintă un argument important pentru atragerea investițiilor.

Calculele Colliers indică faptul că, pentru fiecare euro cheltuit cu forța de muncă în transport și depozitare, România generează aproximativ 2,7 euro valoare adăugată. Media Uniunii Europene este de aproximativ 1,7 euro.

În plus, în iulie 2026, niciuna dintre companiile românești din sectorul depozitării și activităților suport pentru transport incluse în sondajele periodice ale Comisiei Europene nu indica lipsa angajaților drept factor care limitează activitatea.

Prin comparație, ponderea ajungea la 21% în zona euro, 49% în Polonia și 38% în Ungaria.

O analiză Colliers realizată în 2026 mai arată că nouă din zece județe din România se situează printre cele mai competitive zone europene pentru producători, alături în principal de regiuni din Polonia, Franța și Spania.

Autostrăzile încep să schimbe harta investițiilor

Dezvoltarea infrastructurii rutiere începe, la rândul său, să influențeze deciziile companiilor. Autostrada A0 din jurul Bucureștiului contribuie la creșterea atractivității unor zone care până recent aveau o poziție secundară pe piața industrială.

Printre acestea se numără nordul Capitalei, inclusiv zona Buftea, dar și estul și sudul Bucureștiului.

România avea la începutul anului peste 1.400 de kilometri de drumuri de mare viteză, comparativ cu aproximativ 900 de kilometri înainte de pandemie. Alți peste 1.000 de kilometri se află în diferite etape de construcție.

În următorii cinci-șapte ani, rețeaua ar putea trece de 2.500 de kilometri. Combinată cu aderarea completă la spațiul Schengen terestru în 2025, extinderea infrastructurii ar putea aduce noi regiuni pe radarul investitorilor industriali și logistici.

Stocul de spații industriale și logistice a ajuns la 8,3 milioane de metri pătrați

Oferta continuă să se extindă odată cu diversificarea cererii. Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la aproape 8,3 milioane de metri pătrați la jumătatea anului 2026.

Cele mai multe livrări recente au fost realizate în București, iar în următoarele două-trei trimestre piața ar putea primi încă aproximativ 500.000 de metri pătrați de spații.

Concurența dintre dezvoltatori este, de asemenea, în creștere. CTP și WDP rămân liderii pieței, în timp ce VGP, Element Industrial, Logicor și Industra Parks își accelerează proiectele. Lion’s Head, Garbe Industrial/Fortress și Hillwood pregătesc, la rândul lor, primele dezvoltări locale.

Cât costă chiria pentru un depozit în București

Creșterea concurenței între proprietari contribuie la limitarea presiunilor asupra chiriilor.

Pentru un depozit bine amplasat în zona Bucureștiului, cu aproximativ 5.000 de metri pătrați și un contract pe o perioadă de cinci-șapte ani, chiria se situează în jurul valorii de 4,5-5 euro pe metru pătrat lunar.

În funcție de locație și de condițiile tranzacției, costul poate coborî spre 4 euro pe metru pătrat sau chiar sub acest nivel.

Rata de neocupare se menține sub 10% în cea mai mare parte a țării, ceea ce înseamnă că firmele care caută suprafețe foarte mari nu găsesc întotdeauna imediat proprietățile potrivite. Mai mulți dezvoltatori au însă terenuri pregătite pentru proiecte noi, ceea ce poate susține oferta în perioada următoare.

Colliers: Stocul ar putea ajunge la 12-14 milioane de metri pătrați

Pe termen scurt există și factori care determină companiile să fie mai prudente, printre aceștia numărându-se evoluția economiei, ajustările fiscale, incertitudinile politice și contextul extern.

„Pe termen scurt, companiile rămân prudente și amână unele decizii din cauza economiei mai slabe, a ajustărilor fiscale, a incertitudinii politice și a contextului extern dificil. Vedem mai puține cereri foarte mari ajunse într-un stadiu avansat, dar nu considerăm că acest lucru arată o schimbare de strategie față de România. Fundamentele pieței rămân solide: infrastructura se dezvoltă, raportul dintre costurile cu forța de muncă și productivitate este în continuare foarte competitiv, iar România are încă mai puține spații logistice raportat la populație decât alte piețe din regiune. În aceste condiții, atingerea unui stoc de 12-14 milioane de metri pătrați pare mai degrabă o chestiune de timp”, precizează Victor Coșconel.

Pentru restul anului 2026, Colliers anticipează o cerere mai redusă decât cea din anii record recenți, dar care ar urma să rămână la un nivel bun în comparație cu perioada 2015-2019.

Perspectivele pe termen mediu și lung rămân pozitive, fiind susținute de productivitate și costuri competitive, extinderea infrastructurii, apartenența completă la spațiul Schengen și oferta încă redusă de spații moderne în raport cu populația și consumul. În aceste condiții, consultanții consideră piața industrială și logistică drept unul dintre segmentele imobiliare cu potențial ridicat de dezvoltare în România.