Mașinile care nu vor mai putea circula prin București. Din ce an începe restricționarea fiecărei norme Euro. Anunțul primarului Ciucu

Bucureștiul se pregătește pentru introducerea treptată a unor restricții de circulație pentru mașinile vechi și cu emisii ridicate. Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat un calendar care ar urma să înceapă la 1 noiembrie 2027, inițial în zona centrală a Capitalei. Primele vizate sunt autoturismele Non-Euro, iar în anii următori măsurile ar urma să fie extinse atât în restul orașului, cât și la vehicule încadrate în normele Euro 1, Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5.

Planul readuce în discuție limitarea accesului vehiculelor poluante în anumite zone ale Bucureștiului, o măsură analizată și în perioada în care Gabriela Firea conducea Primăria Capitalei. Proiectul de atunci, cunoscut drept Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA), a fost abandonat în urma reacțiilor publice.

Aproape 1,3 milioane de mașini vechi și poluante

Datele Registrului Auto Român prezentate de municipalitate indică aproximativ 2,86 milioane de mașini înmatriculate în București și Ilfov.

Dintre acestea, 461.251 sunt automobile Non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3, cu vechimi cuprinse între 22 și 35 de ani. Alte 835.856 de mașini sunt Euro 4 și au între 17 și 21 de ani.

Ciprian Ciucu a explicat că restricțiile ar urma să fie introduse gradual, pe parcursul mai multor ani.

„Avem în acest moment aproximativ 2,8 milioane de autoturisme înmatriculate, ca să vedeți cum suntem. Dintre acestea, aproape 2,3 milioane sunt vechi și poluante.

Avem aproximativ 460.000 de mașini care au 22-25 de ani. Sunt Euro 1, Euro 2 și Euro 3. Și avem undeva la 835.000 de mașini între 17 și 21 de ani.
Ceea ce vă propunem este ca, începând cu anul 2027, timp de cinci ani, să eliminăm, etapizat, mașinile foarte poluante și foarte vechi din zona centrală a Bucureștiului.

Experții care au documentat situația au definit zona centrală care este cea mai poluată. Nu centrul în sensul în care îl avem noi, nu până la inel, dar, în fine, este zona veche, zona centrală, pe care trebuie să o scoatem foarte rapid din circulația mașinilor foarte poluante.
Din 2027, în zona centrală, nu vom mai permite mașinilor foarte poluante și foarte vechi, mai vechi de 36 de ani, să circule.

În 2028, nu vom mai permite mașinilor care au peste 33 de ani, deci mașinilor mai vechi de 1992.

Ideea este următoarea: zona de aplicare se numește zona centrală în 2027 și 2028 și, ulterior, măsurile se extind la restul Bucureștiului.

În 2027 nu mai avem non-Euro în zona centrală, iar în 2028 nu mai avem non-Euro în București.

Din 2029 nu mai avem non-Euro și Euro 1, care au între 33 și 36 de ani, în zona centrală. Din 2029 nu mai avem aceste mașini în București.

Euro 2, adică mașinile foarte vechi, de peste 30 de ani: nu mai avem Euro 2 în zona centrală din 2029 și nu mai avem Euro 2 în București din 2030.
Euro 3, mașinile vechi: nu mai avem Euro 3 din 2030 în zona centrală și din 2032 nu mai avem Euro 3 în București”, a declarat Ciprian Ciucu.

Restricțiile ar urma să fie extinse treptat

Calendarul prezentat presupune, așadar, aplicarea măsurilor mai întâi în zona centrală, urmată de extinderea lor la nivelul întregului București.

Din 2027, automobilele Non-Euro ar urma să nu mai poată circula în zona centrală, iar din 2028 restricția ar urma să se aplice în întregul oraș.

Pentru Euro 1, calendarul indică introducerea restricțiilor în 2029. Tot din 2029 ar urma să fie eliminate din zona centrală și automobilele Euro 2, acestea urmând să fie vizate la nivelul întregului București din 2030.

În cazul Euro 3, restricția din centru este prevăzută pentru 2030, iar extinderea la întregul oraș pentru 2032. Planul prezentat de municipalitate ajunge, pentru zona centrală, până la automobilele Euro 5.

Vor exista și excepții de la noile reguli

Restricțiile ar urma să fie valabile inclusiv în weekend, însă municipalitatea ia în calcul introducerea unor excepții.

Una dintre situațiile discutate este cea a autobuzelor Mercedes Citaro ale STB încadrate în normele Euro 3 și Euro 4. Ciprian Ciucu a arătat că unele dintre acestea ar putea beneficia temporar de o derogare.

„Eu sunt adeptul, cum ziceam, fără excepții, pentru că, de obicei, excepțiile… se abuzează de ele. Adică fără excepții pentru instituțiile publice. Evident că trebuie să ținem cont de realitatea din teren.

Dacă sunt câteva autobuze STB care încă sunt poluante, oricum ele vor fi înlocuite. Nu știu dacă ați aflat, dar am scos o nouă serie de autobuze, care sunt foarte puțin poluante, cel puțin din această categorie, la licitație. Avem și șaptezeci și ceva de tramvaie scoase la licitație. Noi înlocuim permanent parcul auto.

Dacă în anumite zone nu vom reuși, evident că pot fi exceptate, nu știu, 100-200 de autobuze care nu sunt la nivelul Euro. Nu văd de ce să exceptăm autobuzul, pentru că cei care folosesc autobuzul oricum sunt mai eficienți în ceea ce privește emisiile decât cei care merg individual cu mașina”, a declarat Ciprian Ciucu.

Pe lângă mijloacele de transport public, ar putea exista derogări pentru mașinile de colecție și anumite categorii de utilaje.

„Nu vreau să ajung să primesc telefoane de la agenții și ministere. Este foarte nasol când primesc telefoane, pentru că îți minează autoritatea morală când începi să faci excepții. Nu mai vreau să primesc telefoane.

Evident, dacă sunt cazuri foarte clare, da. Uite, avem șantiere, sunt basculante acolo și așa mai departe. Nu să fim absurzi. Nu o să fim absurzi să nu dăm niște excepții. Dar trebuie să fie, în primul rând, transparente și clar explicat de ce se face acea excepție”, a declarat primarul general.

Traficul, principala sursă de NO₂ în zonele centrale

Argumentul prezentat pentru introducerea restricțiilor este legat de contribuția traficului rutier la poluarea aerului, în special în cazul dioxidului de azot.

Datele prezentate de Primăria Capitalei indică faptul că, pe anumite artere din centru, unde configurația clădirilor împiedică dispersarea rapidă a aerului, peste 80% din concentrația de NO₂ poate proveni din surse asociate traficului.

În Piața Unirii, aproximativ trei sferturi din concentrația acestui poluant este atribuită traficului. Zona în care media anuală depășește valoarea-limită de 40 µg/m³ este estimată la circa 3,2 kilometri pătrați. Aproximativ 47.000 de persoane ar fi expuse unor concentrații care depășesc această valoare.

Sursele de poluare diferă în cazul particulelor fine

Pentru PM10 și PM2,5, situația este diferită, fiind identificate mai multe surse. Printre acestea se numără praful ridicat de circulația rutieră, șantierele și folosirea lemnului sau a altor combustibili solizi pentru încălzirea locuințelor.

În cazul particulelor PM2,5, încălzirea rezidențială este indicată drept una dintre sursele locale importante, în special în lunile reci.

Datele Institutului Național de Sănătate Publică prezentate în acest context estimează, pentru populația cu vârsta de peste 30 de ani, 630 de decese atribuibile expunerii la dioxid de azot, reprezentând aproximativ 3,11% din decesele prin cauze naturale luate în calcul.

Pentru PM2,5, scenariul central al analizei indică 1.673 de decese atribuibile expunerii, echivalentul a 8,26% din decesele prin cauze naturale analizate.

Aceste cifre reprezintă estimări epidemiologice privind asocierea statistică dintre expunerea populației la poluanți și mortalitate și nu înseamnă că fiecare dintre decesele luate în calcul a fost provocat exclusiv de poluarea aerului.