UPDATE. România scapă de „junk”. S&P menține ratingul pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Nazare: Cumpăna nu a trecut

România își păstrează calificativul suveran acordat de S&P Global Ratings și rămâne în categoria recomandată investițiilor. Agenția a confirmat ratingul „BBB-/A-3” pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, însă perspectiva asociată calificativului rămâne negativă. România se menține astfel pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, evitând o retrogradare în zona speculativă, cunoscută drept „junk”.

UPDATE: Alexandru Nazare, după decizia S&P: „Cumpăna nu a trecut complet”

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după ce S&P Global Ratings a menținut România în categoria recomandată investițiilor. El susține că decizia confirmă progresele făcute în direcția consolidării fiscale, dar avertizează că riscurile nu au dispărut, în special în perspectiva anilor 2027-2028.

„La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P.

Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului”, a transmis Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului, evaluarea S&P arată că procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au continuat în 2026, în pofida contextului politic, iar investițiile publice au contribuit la susținerea activității economice.

Nazare atrage însă atenția că revenirea perspectivei ratingului de la negativă la stabilă depinde de evoluția finanțelor publice și a economiei în perioada următoare.

„Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice.”

Nazare: Deficitul trebuie redus sub 3% din PIB

Ministrul Finanțelor consideră că menținerea ratingului nu trebuie să ducă la o relaxare a politicii fiscal-bugetare. Printre obiectivele pe care le enumeră se află coborârea deficitului sub pragul de 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și menținerea resurselor necesare investițiilor.

„Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.”

„Cumpăna nu a trecut complet”

Nazare avertizează că România continuă să aibă probleme importante în privința deficitului bugetar, iar păstrarea calificativului în categoria recomandată investițiilor nu înseamnă că riscurile au fost eliminate.

„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar.”

Ministrul consideră, în același timp, că menținerea investițiilor în perioada ajustării fiscale arată că reducerea dezechilibrelor poate continua fără abandonarea proiectelor de dezvoltare.

„Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare.

Știrea inițială: România rămâne la limita categoriei recomandate investițiilor

Decizia S&P era urmărită cu atenție în condițiile în care o coborâre cu o treaptă ar fi scos România din categoria recomandată investițiilor. Menținerea calificativului BBB- evită, pentru moment, acest scenariu, însă perspectiva negativă indică în continuare riscuri la adresa ratingului.

România avea deja ratingul BBB- la S&P, calificativ aflat la limita inferioară a categoriei „investment grade”. Perspectiva a fost modificată din stabilă în negativă în ianuarie 2025, într-un context marcat de deteriorarea situației fiscal-bugetare.

Înaintea evaluării de vineri, incertitudinea politică a reprezentat unul dintre elementele urmărite de piețe. Cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu a obținut votul de încredere al Parlamentului, ceea ce a prelungit perioada în care România nu are un guvern cu puteri depline. Leul a fost, de asemenea, supus unor presiuni în ultimele zile.

Execuția bugetară, unul dintre argumentele prezentate agenției

Înaintea publicării raportului, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, indicase evoluția execuției bugetare drept unul dintre principalele argumente prezentate S&P.

Nazare a declarat că autoritățile române au avut mai multe discuții cu reprezentanții agenției, inclusiv întâlniri tehnice la Ministerul Finanțelor și întrevederi cu premierul Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, ajustarea deficitului față de anul anterior reprezenta un argument important pentru păstrarea calificativului în categoria recomandată investițiilor.

Menținerea ratingului nu elimină însă presiunile asupra finanțelor publice. Perspectiva negativă păstrată de S&P arată că evoluția fiscală și capacitatea autorităților de a continua consolidarea bugetară rămân importante pentru evaluările următoare.

De ce contează menținerea ratingului

Ratingurile suverane sunt urmărite de investitorii care finanțează statul prin achiziția de obligațiuni și oferă o evaluare asupra capacității unei țări de a-și respecta obligațiile financiare.

Trecerea sub nivelul „investment grade” poate restrânge baza de investitori, deoarece anumite fonduri au mandate care limitează sau exclud deținerea unor obligațiuni cu rating speculativ. O deteriorare a percepției de risc poate avea efecte și asupra costurilor la care statul se împrumută.

Pentru România, miza este ridicată și prin prisma necesarului mare de finanțare și a costurilor cu dobânzile, într-o perioadă în care datoria publică continuă să reprezinte o vulnerabilitate pentru finanțele statului.

Toate cele trei mari agenții păstrează România în categoria de investiții

S&P este ultima dintre cele trei mari agenții internaționale care a evaluat România în acest an. Fitch și Moody’s au decis anterior să păstreze ratingurile suverane ale țării în categoria recomandată investițiilor, tot cu perspectivă negativă.

La S&P, România are BBB-, în timp ce Fitch utilizează același calificativ, iar Moody’s evaluează țara la Baa3. Aceste niveluri reprezintă, în fiecare dintre cele trei sisteme de evaluare, ultima treaptă înaintea categoriei speculative.

Prin decizia S&P de vineri, România evită o retrogradare imediată, însă rămâne la limita dintre categoria recomandată investițiilor și cea speculativă, în condițiile în care perspectiva calificativului continuă să fie negativă.