România poate alimenta viitorul combustibilului pentru avioane. O nouă oportunitate pentru fermieri

Agricultura din România ar putea deveni o sursă importantă de materii prime pentru producția de combustibil sustenabil destinat aviației (SAF), în condițiile în care Uniunea Europeană impune creșterea treptată a ponderii acestuia în combustibilul utilizat de aeronave. Una dintre soluțiile analizate este cultivarea florii-soarelui cu ciclu scurt după recoltarea cerealelor de toamnă, ceea ce le-ar putea aduce fermierilor venituri suplimentare fără reducerea suprafețelor destinate producției alimentare.

România ar putea profita de creșterea cererii pentru combustibil sustenabil

Rolul agriculturii românești în viitoarea piață europeană a combustibililor sustenabili pentru aviație a fost analizat în cadrul unei dezbateri organizate de Corteva Agriscience, la care au participat reprezentanți ai sectorului agricol și ai industriei.

Discuțiile au vizat în special culturile intermediare și posibilitatea ca acestea să furnizeze materia primă necesară producției de biocombustibili.

Miza este în creștere odată cu aplicarea ReFuelEU Aviation. Ponderea SAF în combustibilul pentru avioane utilizat pe aeroporturile din UE trebuie să crească de la 2% în 2025 la 6% în 2030, urmând să ajungă la 70% în 2050.

Una dintre variantele prezentate este floarea-soarelui cu ciclu scurt, care poate fi cultivată după cerealele de toamnă, în intervalul în care terenurile ar rămâne în mod normal neutilizate până la următoarea cultură principală.

În acest fel, fermierii ar putea obține o recoltă suplimentară de pe aceleași suprafețe, iar oferta de materii prime oleaginoase ar putea crește fără afectarea producției alimentare.

Etienne Bouquet: ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung

Etienne Bouquet, Lider Regional de portofoliu al Corteva Europa, atrage atenția că dezvoltarea acestei piețe va depinde inclusiv de modul în care sunt stabilite regulile europene privind culturile eligibile.

„ReFuelEU Aviation a creat o cerere pe termen lung pentru combustibilul sustenabil pentru aviație. Ceea ce determină dacă o cultură cultivată într-o fermă europeană poate contribui la această cerere este reglementarea, în special Directiva privind Energia Regenerabilă (RED III) și Anexa IX, care enumeră materiile prime eligibile pentru biocombustibili avansați. Culturile intermediare semănate între două recolte principale pe terenuri agricole existente sunt deja recunoscute în această anexă, însă definiția tehnică și regulile de certificare trebuie să reflecte mai bine practicile agricole reale. Dacă eligibilitatea este definită prea restrictiv, fermierii își pierd flexibilitatea de a alege hibrizi cu ciclu scurt de creștere adaptați climatului și rotației culturilor. Rolul Corteva este să ofere acești hibrizi, astfel încât o recoltă suplimentară de plante oleaginoase să devină o sursă stabilă de venit pentru fermă și o materie primă fiabilă pentru SAF.”

Ținta: un milion de tone de materie primă oleaginoasă pe an

Un alt punct al discuției a fost construirea lanțului de aprovizionare dintre ferme, procesatori și industria energetică.

În acest context a fost prezentată Etlas, societatea mixtă creată de Corteva și bp pentru conectarea producției agricole cu piața biocombustibililor.

Primele livrări sunt programate pentru 2027, iar obiectivul este atingerea unui volum anual de un milion de tone de materie primă oleaginoasă până la mijlocul anilor 2030. Cantitatea ar corespunde unei producții de aproximativ 800.000 de tone de biocombustibil.

Ignacio Conti: România dispune deja de baza agricolă necesară

Ignacio Conti, CEO Etlas, consideră că România pornește cu un avantaj important datorită sectorului său agricol și producției de floarea-soarelui.

„Modelul începe cu fermierul și continuă prin agregatori, procesatori și parteneri din sectorul energetic. Combinând tehnologia semințelor Corteva cu capacitățile bp de rafinare și logistică, Etlas construiește o sursă trasabilă și scalabilă de materii prime agricole. România dispune deja de baza agricolă necesară pentru această piață. În 2025, a ocupat primul loc în Uniunea Europeană atât la suprafața cultivată cu floarea-soarelui, cât și la producția de floarea-soarelui, iar strategia sa energetică stabilește o pondere de 3,5% pentru biocombustibilii avansați până în 2030. Potențialul există dacă fermierii au acces la semințele potrivite, la tehnologie agronomică și la o piață sigură de desfacere. Unii fermieri români cultivă deja floarea-soarelui ca a doua cultură, iar mulți alții ar trebui să analizeze această oportunitate. Rolul nostru este să coordonăm întregul lanț, astfel încât fermierii, procesatorii și partenerii energetici să beneficieze de o sursă trasabilă de aprovizionare.”

Cezar Gheorghe: România trebuie să fie prezentă pe această hartă

Din perspectiva pieței, Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn, consideră că România are posibilitatea de a deveni un furnizor important de materii prime pentru industria europeană a biocombustibililor.

„Piața uleiurilor este acum împărțită între sectorul alimentar și cel al biocombustibililor, iar floarea-soarelui cultivată ca a doua cultură reprezintă o etapă pe care nu o valorificăm în prezent. România trebuie să fie prezentă pe această hartă. Obiectivul este să păstrăm o valoare adăugată mai mare pentru fermieri.”

Fermierii explică în ce condiții poate funcționa a doua cultură

Costin Telehuz, fermier și președinte al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița, atrage însă atenția că succesul unei asemenea culturi depinde de alegerea hibridului și, în final, de posibilitatea valorificării recoltei.

„Floarea-soarelui ca a doua cultură după orz sau grâu își are locul în sistem dacă hibridul este suficient de timpuriu încât să nu compromită următoarea cultură principală. Prima recoltă acoperă deja o mare parte din costurile fixe, astfel că această cultură suplimentară este evaluată prin ceea ce adaugă, nu prin ceea ce înlocuiește. Ca orice altă recoltă, succesul ei se decide în momentul valorificării.”

Potrivit materialului, culturile intermediare ar putea completa producția alimentară, nu să o înlocuiască. Cerealele ar rămâne cultura principală, în timp ce plantele oleaginoase ar putea ocupa terenul în intervalul dintre două recolte. În plus, șrotul de floarea-soarelui obținut după procesare poate fi utilizat în continuare ca sursă de proteină pentru hrana animalelor.

Cătălin Corbea: „Facem acest lucru după orz de ani de zile”

În cadrul evenimentului au fost prezentate și loturi de floarea-soarelui cu ciclu scurt cultivate la ferma TOTAGRO din județul Giurgiu, deținută de Cătălin Corbea. Floarea-soarelui fusese însămânțată după o cultură de cereale de toamnă.

„Acest interval reprezintă fereastra ideală pentru floarea-soarelui cu ciclu scurt. Ceea ce se schimbă este continuitatea sistemului. Terenul rămâne ocupat, solul nu este lăsat descoperit, iar cultura următoare pornește de pe un teren care a fost acoperit, nu lăsat pârloagă. Facem acest lucru după orz de ani de zile. Dacă privim ferma în ansamblu, sistemul funcționează.”

Creșterea obligatorie a utilizării SAF în Europa ar putea astfel deschide o piață suplimentară pentru agricultura românească. Potrivit participanților la dezbatere, oportunitatea va depinde însă de accesul fermierilor la hibrizi adaptați, de regulile europene de eligibilitate și certificare și, mai ales, de existența unui lanț prin care producția să poată fi valorificată.