Mierea românească stă în butoaie, iar importurile continuă. Ce se întâmplă cu piața

Producția de miere a României este estimată în 2026 la 10.000-15.000 de tone, un nivel situat sub jumătate dintr-un an considerat normal, cu un efectiv obișnuit de familii de albine. Estimarea a fost prezentată de Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), care a explicat că situația trebuie privită diferit în funcție de evoluția efectivelor de albine.

Mierea românească, în fața unei probleme neașteptate. Producția există, dar vânzarea devine dificilă

În 2026, producția de miere a României este estimată la 10.000-15.000 de tone, sub jumătate din nivelul unui an normal. Răzvan Coman explică diferența prin reducerea efectivelor de albine, care în primăvara lui 2025 au ajuns la aproximativ jumătate față de perioada anterioară.

„2026 este un an bun apicol. Depinde acum din ce perspectivă privim. Dacă privim statistic, general, este un an dezastruos. Dacă privim din punct de vedere al apicultorului, care are față de anul 2024 stupina redusă undeva până în 50% pentru că, în 2025, în primăvară, efectivul de albine din România s-a redus, practic, la jumătate, deci, dacă privim statistic general pe România, producția putem să o clasăm undeva sub jumătate dintr-un an normal, cu un număr normal de familii de albine, hai să spunem și o cifră orientativă, undeva între 10.000 și 15.000 de tone”, a declarat Răzvan Coman.

România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială

România produce suficientă miere pentru consumul intern, însă din 2022 exporturile au fost practic blocate de prețurile scăzute de pe piața europeană și mondială. Răzvan Coman spune că mierea din Ucraina și China pune presiune pe prețuri, iar producătorii români ajung să își păstreze mierea nevândută.

„Dacă luăm consumul de miere pe cap de locuitor pe care îl aveam în anii precedenți, ar fi suficient, dar dacă ne raportăm și la ceea ce se întâmpla acum 3-4 ani, când mai mult de jumătate (din producție – n. r.) mergea la export, nu este deloc suficient. Numai că, așa cum v-am spus, din 2022, România nu mai exportă miere din cauza prețului de pe piața europeană și mondială. Adică, scurt: influența prețului mierii din China și din Ucraina. Iar în ultima jumătate de an se întâmplă un alt fenomen: cum încearcă est-europenii să vândă ceva miere în Vest, Ucraina scade și mai mult prețul. Și atunci, ca să facă profit, cei din Vest cumpără tot din Ucraina, iar mierea românească și din Ungaria și din Bulgaria stă tot în butoaie la apicultori”, a declarat Răzvan Coman.

Potrivit acestuia, România dispune de o producție care ar putea acoperi consumul intern raportat la nivelurile înregistrate în anii anteriori. Situația este însă diferită față de perioada în care o parte importantă a mierii românești era destinată exportului.

Președintele ACA susține că presiunea asupra prețurilor este legată de oferta de miere din China și Ucraina. În ultima jumătate de an, spune acesta, reducerea prețurilor de către Ucraina atunci când producătorii est-europeni încearcă să vândă pe piețele occidentale afectează și valorificarea mierii din România, Ungaria și Bulgaria.

Apicultorii încearcă să stimuleze consumul local

O soluție urmărită de reprezentanții sectorului pentru creșterea consumului intern este orientarea cumpărătorilor către achiziția directă de la producători. Asociația Crescătorilor de Albine din România promovează această variantă prin informarea consumatorilor cu privire la produs și la proveniența acestuia.

„Noi, Asociația și toți cei care activează în domeniul apicol, încercăm de 3 – 4 ani să conștientizăm consumatorul că este benefic pentru sănătatea lui și pentru buzunarul lui să achiziționeze miere direct de la producător, pentru că în primul rând știe ceea ce consumă și în al doilea rând avem această certitudine a lucrului bine făcut și local și la nivel național și nu mai subvenționăm, practic, China și Ucraina și tot felul de alte amestecuri care apar în piață. Paradoxul este că România produce mai mult decât consumă, dar importă, și în hipermarket găsim miere amestec din afara Uniunii Europene (…) care, așa cum ne-a dovedit-o EFSA prin studii certe și analize, undeva peste 50% este adulterată, ca să nu-i spunem falsificată”, a afirmat Răzvan Coman, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, achiziția directă de la apicultor este prezentată de reprezentanții sectorului ca o modalitate prin care consumatorii pot cunoaște mai bine originea produsului cumpărat. În același timp, reprezentantul ACA atrage atenția asupra prezenței în hipermarketuri a unor produse de tip amestec provenite din afara Uniunii Europene.

În ceea ce privește mierea provenită din China, președintele ACA a făcut referire la problemele de trasabilitate apărute după scandalul internațional din 2013-2014. Potrivit lui Răzvan Coman, în Statele Unite mierea ar apărea ulterior ca provenind din Vietnam sau India, în condițiile în care volumele declarate la export din anumite țări ar depăși, în opinia sa, nivelurile producției.

Producții mai bune la salcâm, rapiță și tei

Comparativ cu anul 2025, sezonul din 2026 a adus producții de miere de salcâm, rapiță și tei. Situația este diferită față de anul precedent, când mierea de salcâm nu a fost obținută, iar producțiile de rapiță și tei au fost foarte reduse.

„Cert este că anul acesta s-a făcut miere de salcâm. Anul trecut nu s-a obținut deloc. Iarăși, anul 2025 a fost foarte sărac în miere de rapiță și miere de tei. Anul acesta s-a făcut ceva producție de miere de rapiță și în sud-vest și nord-est, practic pe diagonală. S-a făcut miere de tei, iar în ceea ce privește floarea-soarelui cam peste tot s-au obținut producții de miere, dar la ce bun, pentru că nu avem cum să o valorificăm. De ce nu prea se cumpără? Pentru că este unul din sorturile cele mai, să spun așa, neapreciate de consumatori și la export nu poate merge, pentru că, la fel cum vă spuneam mai înainte, apicultorii cheltuie undeva la 10-11 lei pe kilogramul de miere să o producă și ar trebui să o vândă cu 9 sau 10 lei – și atunci vă dați seama că trebuie să o țină. Nu poți să vinzi în pierdere 2-3 ani la rând. S-a întâmplat lucrul ăsta în 2022, 2023, 2024, dar nu mai poți continua în acest ritm”, a precizat președintele ACA.

Potrivit acestuia, mierea de floarea-soarelui a fost obținută în multe zone ale țării, însă comercializarea acesteia rămâne dificilă. Sortimentul este mai puțin solicitat de consumatori, iar prețurile disponibile pentru export nu permit acoperirea costurilor de producție.

Răzvan Coman a precizat că apicultorii suportă costuri de aproximativ 10-11 lei pentru producerea unui kilogram de miere, în timp ce în anumite situații aceasta ar trebui vândută cu 9-10 lei pe kilogram. În aceste condiții, producătorii preferă să păstreze mierea decât să o vândă în pierdere.

Probleme la certificarea mierii de salcâm

O altă situație semnalată de reprezentantul ACA privește mierea de salcâm obținută în acest an. Din cauza condițiilor de cules, aceasta nu atinge în multe cazuri procentul de polen prevăzut de standardele existente pentru încadrarea pe categorii de calitate.

„STAS-urile spun așa: ca să fie miere de salcâm calitatea I trebuie să aibă peste 30% polen de salcâm. Ca să fie miere de salcâm calitatea a 2-a trebuie să aibă peste 25%, iar cealaltă trebuie să aibă peste 20%. Sub 20% nu mai poți să o certifici, conform STAS-ului, ca fiind de salcâm. Numai că sunt două componente total distincte – și anume nectarul și polenul. Mierea se face din nectar, dar ca să ai certitudinea că provine de la acea specie trebuie să aibă, conform STAS-urilor care sunt de acum 30-40 de ani, când nu aveam schimbări climatice, când nu aveam condițiile pe care le avem acum, acel conținut de polen care scrie în STAS. Anul acesta, în toate analizele pe care le-am făcut, se situează undeva între 12% și 18%. Foarte rar s-a găsit 22% și chiar o singură probă cu 26%. Este vorba de câteva sute de probe din toată țara”, a mai explicat Răzvan Coman.

El a precizat că, deși procentul de polen identificat în probe este în multe cazuri sub nivelurile prevăzute de STAS, caracteristicile organoleptice ale produsului și proveniența sa din nectarul de salcâm nu ar ridica, potrivit apicultorilor, probleme.

Târgul Național al Mierii, ediția de toamnă, se desfășoară între 11 și 13 septembrie 2026, pe platforma Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură. La eveniment participă 94 de expozanți, potrivit organizatorilor.

Evenimentul reunește apicultori, procesatori, reprezentanți ai asociațiilor apicole și consumatori interesați de produsele stupului. „Prin organizarea acestui eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să creștem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură și produse ale stupului, dată fiind importanța acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate și o alimentație echilibrată”, transmit organizatorii.