EXCLUSIV. Agricultura de subzistență din România ar putea dispărea. Ce se va întâmpla cu terenurile micilor gospodării

Valentin Ionescu, proprietarul Conacului Otetelișanu din Benești, județul Vâlcea, a fost prezent în podcastul Picătura de Business, unde a vorbit despre restaurarea unei cule brâncovenești vechi de peste 300 de ani, dar și despre viața într-o gospodărie rurală desfășurată în paralel cu cea de la oraș.

Agricultura de subzistență din România ar putea dispărea

În cadrul discuției de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Valentin Ionescu a abordat și situația agriculturii de subzistență, care încă se regăsește în mediul rural. Potrivit acestuia, există în continuare persoane, nu neapărat în vârstă, care își cultivă cu perseverență propriile suprafețe de teren, de regulă mici, de sub 5 hectare.

Aceste gospodării cultivă porumb, grâu și alte culturi care, în condițiile actuale, sunt considerate din ce în ce mai puțin rentabile. Unul dintre principalele motive este creșterea costurilor pentru inputurile agricole, în timp ce prețul recoltelor este influențat de cotațiile bursiere și rămâne redus. În aceste condiții, agricultorii de mici dimensiuni ajung să investească muncă și capital într-o activitate care, în timp, poate genera pierderi.

Cum funcționează agricultura de subzistență

Agricultura de subzistență se bazează pe un sistem în care producția agricolă este folosită atât pentru obținerea unor venituri, cât și pentru asigurarea unei părți importante din necesarul gospodăriei.

Un exemplu este cultivarea porumbului pe 5.000 de metri pătrați sau pe un hectar. Recoltarea se face, la rândul ei, contra cost, iar producția poate ajunge la aproximativ 4-5 tone de porumb la hectar.

„Păi sunt două mari calupuri. de să învârte povestea asta. E agricultura de subzistență. Încă mai există asta. Mai sunt oamenii, nu neapărat bătrâni, dar care țin cu dinții de bucata lor de pământ, care de obicei e mică, sub 5 hectare, și pe care cu acribie și încăpățânare și așa vor să o cultive.

Pun porumb, pun grâu, chestii perdante la ora asta, pentru că input-urile în agricultură sunt din ce în ce mai scumpe, prețul la recoltă este dictat de bursă, adică e mic și ei de fapt rulează o muncă și un capital pe care la un moment dat îl vor pierde. fără doar și poate. Deci agricultura de subzistănță funcționează după niște principii care nu mai sunt valabile. Sau nu vor mai fi valabile în foarte scurt timp. Bă, să-ți dau un exemplu, na. Pune porumb pe 5.000 de metri pătrați, sau un hectar. Porumbul ăla îl recoltează, iarăși contra cost, și scoate, să zicem, 4-5 tone la hectar de porumb”, a spus Valentin Ionescu în cadrul podcastului.

În acest fel, gospodăria își asigură o parte din resursele necesare traiului și își subvenționează propria existență. Porumbul produs pe teren ajunge să susțină creșterea animalelor, iar acestea pot genera ulterior venituri.

În perioada sărbătorilor de iarnă, de exemplu, gospodarul poate vinde doi porci și poate sacrifica unul pentru consumul propriu. Banii obținuți din vânzarea animalelor nu reprezintă însă un profit propriu-zis, ci sunt folosiți pentru finanțarea activității agricole din anul următor. O parte din bani este reinvestită, de exemplu, pentru cultivarea grâului.

„O parte îl vinde, că nu are unde să îl depoziteze, în șopron, în pătul, așa, și restul îl folosește să crească un porc, doi porci, trei porci, niște găini. Deci, practic, își menține și își subvenționează

propria existență într-o mare parte. După care vine Crăciunul, vinde doi porci, unul taie, doi vinde, dacă reușește să-i vândă, ăia sunt niște bani, nu e profitul, pe care îi plătește pentru anul următor ca să pună grâu, de exemplu. (n.red. Profitul trebuie reinvestit)”, a mai spus Valentin Ionescu.

Proprietarul Conacului Otetelișanu consideră că terenurile agricole de dimensiuni mici ar putea ajunge, în timp, să fie comasate

În acest context, proprietarul Conacului Otetelișanu consideră că terenurile agricole de dimensiuni mici ar putea ajunge, în timp, să fie comasate. O primă etapă ar putea fi darea terenurilor în arendă, urmată ulterior de vânzarea acestora sau preluarea lor de către exploatații agricole de dimensiuni mari.

Acestea reprezintă cel de-al doilea segment important al agriculturii descris de Valentin Ionescu. Este vorba despre companiile care au investit în agricultură, dispun de suprafețe mari și folosesc utilaje moderne și performante.

„Povestea asta îți va termina la un moment dat. (…) Atunci nu știu, probabil că suprafețele astea mici vor fi comasate, vor fi date în arendă, mai întâi și după care vor fi cumpărate sau luate de mari exploatatori. Că ăștia sunt calupul 2. Calupul 2 sunt companiile care au investit în agricultură, care sunt destul de mari, care au utilaje performante, moderne, care au suprafețe mari de 1000, 2000, 3000 de hectare, 5000 de hectare, care își permit să ruleze banii, să aibă culturi multiple, dacă nu se face grâu, se face porumbul, dacă nu se face porumbul, se face rapița și așa mai departe”, a conchis Valentin Ionescu.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.