Fermierii români primesc despăgubiri pentru seceta din 2025. România va beneficia de aproape 15 milioane de euro

Fermierii români afectați de seceta severă din vara anului trecut vor primi sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Statele membre au aprobat mobilizarea fondurilor din rezerva agricolă europeană, iar României îi revin 14,8 milioane de euro pentru compensarea pierderilor înregistrate la culturile de porumb și floarea-soarelui.

România primește 14,8 milioane de euro pentru culturile afectate de secetă

Comisia Europeană a propus alocarea a peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă a Uniunii Europene pentru sprijinirea fermierilor afectați de fenomene meteorologice extreme, iar statele membre au aprobat această măsură.

Din suma totală, Portugalia va primi 30 de milioane de euro, România 14,8 milioane de euro, Cipru 4,6 milioane de euro, Croația 4,4 milioane de euro, iar Slovenia 2,8 milioane de euro.

În cazul României, despăgubirile sunt destinate exclusiv fermierilor care au înregistrat pierderi la culturile de porumb și floarea-soarelui în urma secetei severe și a valurilor repetate de căldură din perioada iunie-august 2025.

Potrivit Comisiei Europene, fondurile au rolul de a compensa o parte din pierderile economice provocate de condițiile climatice extreme care au afectat producția agricolă în mai multe state membre.

Peste 550.000 de hectare au fost declarate calamitate

Solicitarea României pentru acordarea acestui sprijin a fost transmisă Comisiei Europene în luna ianuarie de către Ministerul Agriculturii.

Conform datelor comunicate atunci Bruxelles-ului, suprafața afectată de secetă a depășit 550.000 de hectare.

Documentele transmise de autorități arată că peste 273.000 de hectare cultivate cu porumb și mai mult de 280.000 de hectare cultivate cu floarea-soarelui au fost compromise în proporție de peste 30%.

Situația este și mai gravă în cazul unei mari părți din suprafețele afectate. Aproximativ 470.000 de hectare au înregistrat grade de calamitate cuprinse între 70% și 100%.

În solicitarea transmisă Comisiei Europene, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, propunea acordarea unor compensații de 200 de euro pe hectar pentru fermierii afectați.

Valoarea finală a despăgubirilor va depinde de contribuția statului român

Raportat la suprafața totală declarată calamitată, suma de 14,8 milioane de euro alocată României ar însemna aproximativ 26 de euro pe hectar dacă fondurile ar fi distribuite în mod egal.

Totuși, regulile europene permit statelor membre să completeze sprijinul cu fonduri naționale de până la 200% din suma primită de la Bruxelles.

În aceste condiții, dacă Guvernul României va utiliza integral această posibilitate, valoarea sprijinului ar putea ajunge la aproximativ 80 de euro pe hectar.

Cel mai probabil însă, despăgubirile nu vor fi acordate uniform. Autoritățile vor lua în calcul procesele-verbale de constatare a pagubelor și gradul de calamitate stabilit pentru fiecare exploatație agricolă.

Fermierii trebuie să primească banii până la începutul anului viitor

După aprobarea statelor membre, Comisia Europeană va adopta oficial propunerea și o va publica în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Ulterior, fiecare stat beneficiar va trebui să transmită Comisiei criteriile de acordare a ajutoarelor, nivelul sprijinului individual și calendarul plăților.

Autoritățile naționale au obligația să distribuie fondurile către fermieri până cel târziu la data de 28 februarie 2027.

Comisia Europeană a precizat că statele trebuie să evite supracompensarea și eventualele distorsiuni de concurență, motiv pentru care vor fi monitorizate atât criteriile de acordare a ajutoarelor, cât și nivelul sprijinului suplimentar acordat din bugetele naționale.

Rezerva agricolă a UE este folosită pentru situații excepționale

Politica Agricolă Comună pentru perioada 2023-2027 include o rezervă agricolă de cel puțin 450 de milioane de euro anual, destinată gestionării situațiilor excepționale care afectează producția agricolă.

Comisia Europeană subliniază că frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme face necesară consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor și creșterea rezilienței fermelor europene.