Apa dispare din râurile din vestul țării. Seceta din bazinul Crișurilor nu mai este una obișnuită

Seceta din bazinul Crișurilor afectează 52 dintre cele 88 de stații hidrometrice monitorizate în județele din nord-vestul și vestul țării. Datele publicate de Administrația Bazinală de Apă Crișuri arată că 18 cursuri de apă au secat, iar alte 34 au atins minime istorice. Cele mai grave situații sunt înregistrate în Bihor, Arad, Sălaj, Satu Mare, Cluj și Hunedoara.

Seceta din bazinul Crișurilor afectează aproape 60% dintre stațiile monitorizate

Seceta din bazinul Crișurilor a redus drastic debitele râurilor și ale afluenților, iar amploarea fenomenului reiese din cea mai recentă evaluare realizată de ABA Crișuri. Dintre cele 88 de stații hidrometrice monitorizate, 52, reprezentând 59,1% din total, indică fie minime istorice, fie secarea completă a cursurilor de apă.

La 18 stații, apa nu mai curge deloc. Alte 34 de puncte de măsurare au înregistrat cel mai mic debit consemnat vreodată: la 21 dintre ele cursul încă mai curge, la șapte apa băltește, iar la șase albia este complet uscată.

Reprezentanții ABA Crișuri subliniază că valorile din 2026 au coborât, în numeroase puncte, sub toate recordurile negative anterioare.

„Aceste debite reduse sunt îngrijorătoare pentru că, în mai multe cazuri, apa din 2026 a scăzut sub cel mai mic nivel înregistrat vreodată în acele puncte. Nu este deci o secetă obișnuită de vară, ci un fenomen fără precedent”, transmite ABA Crișuri.

Șase cursuri de apă au secat pentru prima dată de la începerea măsurătorilor

Datele oficiale indică șase puncte în care secarea este consemnată pentru prima dată. În județul Arad, fenomenul a fost înregistrat pe râul Sighișoara, la stația hidrometrică Brazii.

În Sălaj, Barcăul a secat la stațiile Vâlcău de Sus și Marca. Alte trei situații sunt raportate în județul Satu Mare, pe râul Ier, la stațiile Andrid, Ianca și Ghilești. La Brazii, debitul Sighișoarei a ajuns la zero, în timp ce precedentul minim fusese de 0,016 metri cubi pe secundă, scriu cei de la ebihoreanul.ro.

Crișul Negru și Crișul Repede au coborât sub recordurile negative anterioare

Râurile importante din Bihor au ajuns la valori mult mai mici decât minimele istorice măsurate anterior. La Beiuș, debitul Crișului Negru a scăzut la 0,420 metri cubi pe secundă, față de vechiul record negativ de 0,700 metri cubi pe secundă.

La Talpoș, același râu a coborât la 0,370 metri cubi pe secundă, comparativ cu precedentul minim de 0,574 metri cubi pe secundă. La Tinca, debitul a ajuns la 0,650 metri cubi pe secundă, de la un minim istoric anterior de 1,040 metri cubi pe secundă.

Crișul Repede înregistrează, de asemenea, o scădere accentuată. Stația Vadu Crișului a măsurat un debit de 1,100 metri cubi pe secundă, sub precedentul record negativ de 1,500 metri cubi pe secundă.

Holodul a ajuns la un debit de peste 12 ori mai mic decât vechiul minim

Situația este și mai gravă pe afluenții de dimensiuni reduse, unde cantitatea de apă rămasă în albii este extrem de mică. La stația Holod din Bihor, debitul a coborât la numai 0,002 metri cubi pe secundă, față de precedentul minim istoric de 0,025 metri cubi pe secundă.

Pe râul Dezna, la Sebiș, în județul Arad, debitul măsurat este de 0,010 metri cubi pe secundă, de zece ori mai mic decât vechiul minim de 0,100 metri cubi pe secundă. Pe Călata, la Morlaca Cariera, în județul Cluj, valoarea a scăzut la 0,003 metri cubi pe secundă, comparativ cu recordul negativ anterior de 0,030 metri cubi pe secundă.

Crișul Alb înregistrează minime istorice în trei județe

Scăderi sub valorile istorice sunt raportate și pe Crișul Alb. La Gurahonț, în județul Arad, debitul a coborât la 0,440 metri cubi pe secundă, de la precedentul minim de 0,512 metri cubi pe secundă.

La Chișineu-Criș, valoarea a ajuns la 0,360 metri cubi pe secundă, față de 0,413 metri cubi pe secundă. În județul Hunedoara, stația Vața de Jos a măsurat un debit de 0,260 metri cubi pe secundă, sub vechiul minim de 0,280 metri cubi pe secundă.

ABA Crișuri precizează că urmărește permanent situația din întregul bazin hidrografic, iar evoluția râurilor va fi determinată în principal de precipitațiile și condițiile hidrologice din perioada următoare.

„Situația este monitorizată permanent, iar evoluția debitelor depinde în principal de cantitățile de precipitații și de condițiile hidrologice din perioada următoare”, transmit reprezentanții ABA Crișuri.