Dunărea a ajuns la un debit extrem de scăzut. Apele Române avertizează: Este una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani

Dunărea se confruntă cu un deficit hidrologic major, debitul la intrarea în România coborând marți dimineață la numai 1.400 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.800 de metri cubi pe secundă pentru luna septembrie. Situația s-ar putea înrăutăți în zilele următoare, specialiștii estimând o scădere până la aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă pe 14 septembrie. Nivelurile reduse pot avea efecte asupra navigației, producției de energie, agriculturii și alimentării cu apă.

Debitul Dunării, mult sub media lunii septembrie

Specialiștii de la Apele Române Jiu avertizează asupra situației de pe Dunăre, pe care o monitorizează permanent. La Baziaș, unde fluviul intră în România, debitul a ajuns la mai puțin de jumătate din valoarea medie multianuală specifică lunii septembrie.

„Fluviul Dunărea traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimii ani, fiind sub presiunea debitelor extrem de scăzute. La intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, debitul a ajuns la 1.400 m³/s în această dimineaţă, potrivit diagnozei INHGA, în condiţiile în care media multianuală a lunii septembrie este de 3.800 m³/s. Şi în aval de Porţile de Fier se observă această tendinţă, debitul fiind în scădere la Gruia şi Calafat”, informează specialiştii Apele Române Jiu.

Prognozele indică o continuare a tendinței descendente. Pentru 14 septembrie este luată în calcul o valoare de aproximativ 1.300 m³/s, ceea ce ar însemna „mai puţină apă disponibilă” într-un fluviu esențial pentru numeroase activități economice și pentru comunitățile riverane.

Probleme pentru navigația pe Dunăre

Debitele reduse încep deja să aibă consecințe asupra transportului fluvial. Scăderea nivelului apei reduce adâncimea pe anumite sectoare, ceea ce poate impune restricții și adaptarea cantității de marfă transportate de nave.

„Pentru navigaţie, primele efecte se văd în teren. Nivelurile scăzute ale fluviului înseamnă adâncimi mai mici pe anumite sectoare, restricţii sau dificultăţi pentru navigaţie şi necesitatea adaptării încărcăturii navelor. Fiecare centimetru contează atunci când adâncimea apei devine insuficientă pentru desfăşurarea în condiţii normale a transportului fluvial”, precizează specialiştii Apelor Române.

Debitul redus pune presiune și asupra sectorului energetic

Situația Dunării este importantă și pentru sistemul energetic. Apa fluviului este utilizată pentru producția hidroenergetică, dar și pentru funcționarea unor obiective energetice care depind de această resursă.

„Un debit foarte scăzut înseamnă o presiune suplimentară asupra infrastructurii energetice, într-o perioadă în care cererea de energie poate fi ridicată”, explică specialiștii.

Efectele nu se limitează însă la sectorul energetic. Dunărea reprezintă o sursă importantă de apă pentru agricultură și sistemele de irigații, precum și pentru alimentarea mai multor localități.

Apele Române: Un deficit hidrologic major

Diferența dintre debitul actual de aproximativ 1.400 m³/s și media multianuală de 3.800 m³/s reprezintă, potrivit specialiștilor, un semnal important pentru toate domeniile care depind de apa Dunării.

Apele Române descriu situația drept „un deficit hidrologic major şi un semnal pentru toate sectoarele care depind de această resursă”.

În condițiile în care prognoza indică o posibilă reducere suplimentară a debitului în următoarele zile, specialiștii atrag atenția asupra importanței resurselor de apă și asupra efectelor pe care nivelul scăzut al Dunării le poate produce în economie și în comunitățile riverane.

„Apa nu este o resursă infinită. Iar atunci când Dunărea scade, efectele se propagă mult dincolo de albia fluviului”, mai spun specialiştii Apelor Române.