Nivelul Dunării pune presiune pe sistemul energetic. CNSU pregătește o intervenție în mai multe etape la Cernavodă

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un nou plan pentru asigurarea apei necesare răcirii reactoarelor Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Măsurile vor fi aplicate etapizat, în funcție de evoluția debitului fluviului. Nivelul Dunării ar urma să înregistreze noi scăderi începând de joi, potrivit informațiilor transmise miercuri seara de Guvern.

Nivelul Dunării ar putea scădea din nou începând de joi

Nivelul Dunării va determina momentul și amploarea intervențiilor pregătite pentru menținerea alimentării cu apă a sistemelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Noua hotărâre adoptată de CNSU stabilește un mecanism gradual, care poate fi adaptat în funcție de evoluția situației hidrologice.

Guvernul a precizat că intervenția este necesară deoarece debitul fluviului ar urma să intre din nou pe o tendință descendentă începând de joi, 10 septembrie. Planul urmărește menținerea resurselor de apă necesare funcționării centralei în condiții de siguranță pe întreaga perioadă caracterizată de debite extrem de reduse.

Sistemul de intervenție va fi temporar, modular, etapizat și reversibil. Lucrările sunt prevăzute în zona de la Cernavodă unde brațul Dunărea Veche se întâlnește cu intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră, astfel încât apa să poată fi direcționată către priza centralei.

România se află în stare de alertă energetică din 1 august

Problemele provocate de debitul foarte redus al Dunării au determinat autoritățile să declare stare de alertă energetică la nivel național începând din 1 august. Primul reactor al centralei de la Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW, a fost oprit din cauza cantității insuficiente de apă necesare funcționării.

Debitele scăzute au afectat și producția celor două hidrocentrale amplasate pe fluviu, în zona de intrare a Dunării în România. Producția acestora a ajuns la aproximativ jumătate din nivelul obișnuit, reprezentând numai 10-15% din cantitatea generată în mod normal, raportată la media multianuală.

Al doilea reactor al centralei a fost oprit pe 13 august. În condiții normale de funcționare, cele două unități de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.

Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă este administrată de Nuclearelectrica. Statul român controlează compania prin Ministerul Energiei și deține 82,49% din acțiuni.

Autoritățile au eliberat apă din acumulările de pe râul Olt

CNSU aprobase încă din 22 august un set de măsuri urgente pentru suplimentarea debitului de apă necesar sistemelor de răcire ale centralei. Ministerul Energiei și Hidroelectrica au primit atunci sarcina de a elibera apă din acumulările de pe râul Olt.

Operațiunea a presupus asigurarea, timp de cinci zile, a unei cantități suplimentare medii de 50 de metri cubi pe secundă. Apa eliberată urma să contribuie atât la suplimentarea debitului Dunării, cât și la producerea unei cantități suplimentare de energie electrică.

„Pentru a suplimenta debitul Dunării, Ministerul Energiei și compania Hidroelectrica vor începe de astăzi, 22 august 2026, să elibereze apă din acumulările de pe râul Olt cu o rată suplimentară zilnică medie de 50 mc/s, timp de 5 zile. Această cantitate suplimentară de apă va fi folosită și pentru a produce o cantitate suplimentară de energie electrică. Apa din canalul Dunăre – Marea Neagră se constituie ca rezervă operațională, iar Administrația Canalelor Navigabile, la solicitarea CNE Cernavodă, va asigura eliberarea unui volum de apă către priza de apă a CNE Cernavodă”, transmitea Guvernul.

Starea de alertă a fost prelungită cu încă 30 de zile

Autoritățile au decis ulterior prelungirea stării de alertă pentru o perioadă de 30 de zile, începând din 30 august 2026. Măsura a fost adoptată prin Hotărârea CNSU nr. 21 din 28 august 2026, după evaluarea debitului înregistrat la intrarea Dunării în România.

Documentul oficial invocă „menţinerea condiţiilor care au determinat declararea stării de alertă la nivel naţional prin raportare la debitul Dunării la intrarea în ţară, acesta fiind la Baziaş de aproximativ 1.350 mc/s şi, deşi este prognozată o creştere temporară până la aproximativ 1.600 mc/s în perioada 30 – 31 august, această valoare rămâne mult sub media multianuală a perioadei cu o probabilitate ridicată de reluare a scăderii în prima decadă a lunii septembrie, în lipsa unor precipitaţii semnificative în bazinul Dunării”.

Planul va fi activat la cota de 1,58 metri

Intervenția aprobată de CNSU va fi declanșată dacă nivelul apei din bazinul prizei CNE Cernavodă scade până la cota de 1,58 metri. Guvernul a stabilit mai multe etape de acțiune, care vor fi aplicate succesiv, în funcție de efectele obținute.

În prima etapă, mai multe nave și/sau barje încărcate vor fi poziționate pe un aliniament lung de aproximativ 600 de metri. Amplasarea acestora trebuie să modifice fluxul apei pe brațul Dunărea Veche și să direcționeze un volum mai mare către intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră și, implicit, către priza centralei.

Pontoane și hidrobaraje vor închide o secțiune de aproximativ 170 de metri

A doua etapă presupune realizarea unei închideri modulare formate din pontoane și hidrobaraje. Sistemul va fi instalat pe o secțiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Autoritățile au prevăzut și o soluție de rezervă pentru situația în care această configurație nu poate fi utilizată. Pontoanele și hidrobarajele vor putea fi înlocuite cu un baraj temporar construit din piatră.

Pompe de mare capacitate vor suplimenta apa pentru răcire

Ultima etapă va fi pusă în aplicare dacă primele două intervenții nu reușesc să asigure cantitatea de apă necesară centralei. Administrația Națională „Apele Române” și Nuclearelectrica vor instala și vor pune în funcțiune pompe de mare capacitate.

Echipamentele vor pompa un volum suplimentar de apă către priza utilizată pentru răcirea centralei, astfel încât sistemele esențiale să poată fi alimentate și în condițiile menținerii unor debite foarte reduse.

Lucrările vor fi finanțate inclusiv din Fondul de rezervă al Guvernului

Costurile intervențiilor realizate de Administrația Națională „Apele Române” vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Sumele necesare vor fi alocate din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.

„Lucrările realizate de Administrația Națională „Apele Române” în baza acestui plan vor fi finanțate prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului. Cheltuielile efectuate de celelalte instituții și de operatorii implicați în aplicarea măsurilor vor fi suportate din bugetele proprii și din alte surse constituite potrivit competențelor și responsabilităților acestora”, au anunțat oficialii.

Măsurile și lucrările de intervenție sunt prevăzute în Hotărârea CNSU nr. 22 din 1 septembrie 2026. Documentul vizează asigurarea debitelor și nivelurilor necesare Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pe durata stării de alertă declarate prin Hotărârea CNSU nr. 15/2026 și prelungite prin Hotărârea CNSU nr. 21/2026.