Datele personale ale românilor, expuse unui risc major. Peste 100 de servicii publice folosesc conturi gratuite

Peste 100 de servicii și birouri locale de evidență a persoanelor din România folosesc adrese de Yahoo sau Gmail pentru comunicarea cu cetățenii. Practica se menține inclusiv după atacul cibernetic de amploare care a vizat sistemul de cadastru. Documentele transmise prin aceste conturi pot conține informații confidențiale. Specialiștii avertizează că datele personale riscă să fie accesate și utilizate de persoane neautorizate.

Datele personale sunt transmise prin conturi care nu se află sub controlul instituțiilor statului

Datele personale trimise de cetățeni către serviciile de evidență a populației pot ajunge în conturi de e-mail administrate de platforme internaționale, asupra cărora instituțiile publice nu dețin control direct. Din cele 690 de servicii și birouri locale de evidență a persoanelor existente în țară, peste 100 folosesc adrese gratuite de corespondență electronică furnizate de Yahoo sau Gmail.

Deși permit comunicarea rapidă și nu generează costuri pentru instituțiile care le utilizează, aceste servicii oferă posibilități limitate de gestionare și securizare la nivel instituțional. Vulnerabilitățile devin importante atunci când mesajele includ copii ale actelor, adrese, numere de telefon, contracte sau alte informații confidențiale.

Situația este întâlnită în 30 de județe, unde cetățenii și funcționarii transmit electronic mesaje și documente prin adrese care nu sunt protejate și administrate de instituțiile statului. Cele mai multe cazuri au fost identificate în județul Mehedinți, potrivit publicației punctcontact.ro, însă aceeași practică este folosită și în județul Ialomița.

Primarul din Slobozia anunță o evaluare a vulnerabilităților

Autoritățile locale din Slobozia susțin că instituțiile trebuie să respecte cerințele de securitate și că este în desfășurare o analiză a riscurilor existente. Primarul Alexandru Potor afirmă că prioritatea administrației este protejarea infrastructurii publice și evitarea transmiterii informațiilor cetățenilor prin canale nesecurizate.

„Trebuie să se conformeze cu cerințele. Noi facem…întreprindem acum un studiu de evaluare a vulnerabilităților. […]

Preocuparea noastră esențială este să nu se compromită infrastructura publică. Este evident că datele cetățenilor nu ar trebui să circule pe zone nesecurizate”, explică primarul localității Slobozia, Alexandru Potor.

Expertul DNSC avertizează că mesajele și documentele pot fi accesate de persoane neautorizate

Utilizarea adreselor gratuite de e-mail în activitatea profesională poate produce riscuri suplimentare atunci când instituția nu are posibilitatea să controleze măsurile de securitate aplicate contului. În cazul compromiterii unei adrese, atacatorii pot consulta corespondența și documentele transmise de cetățeni.

„Riscul poate fi mai mare în cazul adreselor folosite profesional, mai ales dacă organizația nu le poate securiza. Dacă adresa destinatarului este compromisă, o persoană neautorizată poate avea acces la mesajele sau documentele transmise. Mai mult vorbim despre expunerea datelor cu caracter personal, nume, număr de telefon, adresă, contracte”, spune expertul în comunicare DNSC Anca Isac.

Serviciile gratuite de poștă electronică sunt considerate mai vulnerabile în fața atacurilor informatice, iar informațiile sustrase pot fi ulterior utilizate pentru fraude și escrocherii online. În anumite situații, documentele pierdute sau copiate nu mai pot fi recuperate ori retrase din posesia atacatorilor.

Cetățenii se tem că informațiile furnizate odată cu solicitările pot fi furate

Persoanele care apelează la serviciile de evidență a populației sunt conștiente că solicitările transmise instituțiilor conțin informații care le pot identifica. Unul dintre cetățenii întrebați despre această practică a subliniat pericolul transmiterii documentelor prin canale vulnerabile:

„Normal că e periculos, că îți dai datele personale, când faci o solicitare”.

Alți oameni recunosc că nu au suficiente cunoștințe digitale pentru a identifica riscurile sau pentru a se proteja și depind de ajutorul membrilor familiei atunci când folosesc serviciile electronice:

„Nu știu să umblu cu astea, am băiatul și fata care mă ajută, fără ei nu fac nimic”, spun oamenii.

Atacurile care blochează și copiază baze de date au crescut cu peste 150% în 2025

Riscurile apar într-un context în care numărul atacurilor cibernetice îndreptate împotriva sistemelor informatice a înregistrat o creștere puternică. Atacurile prin care bazele de date sunt blocate și copiate au fost cu peste 150% mai numeroase în 2025.

Instituțiile publice și operatorii infrastructurilor critice se află tot mai des printre țintele hackerilor. Cu toate acestea, folosirea adreselor gratuite de Yahoo și Gmail în relația dintre serviciile publice și cetățeni continuă inclusiv după atacul cibernetic de amploare care a afectat sistemul de cadastru.