Războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea apropia periculos de România. Iranul ar fi analizat o țintă aflată într-o țară vecină

Iranul ar fi analizat mai multe variante de răspuns în eventualitatea unei noi escaladări militare cu Statele Unite, iar baza aeriană Bezmer din Bulgaria s-ar număra printre posibilele ținte. Informația a provocat îngrijorare în țara vecină cu România, unde sunt staționate aeronave americane de realimentare. Autoritățile de la Sofia susțin însă că riscul unui atac direct este, în prezent, extrem de redus. Experții militari consideră că sabotajul, dronele lansate de la mică distanță și dezinformarea reprezintă amenințări mai plauzibile.

Iranul ar fi analizat posibilitatea atacării bazei Bezmer din Bulgaria

Iranul ar fi evaluat posibilitatea lovirii unor obiective militare americane amplasate în afara Orientului Mijlociu, în cazul în care președintele Donald Trump ar decide o nouă escaladare a războiului. Financial Times citează două persoane apropiate conducerii de la Teheran și Corpului Gardienilor Revoluției Islamice.

Scenariile examinate ar include o bază din Cipru, infrastructura de fibră optică amplasată sub Strâmtoarea Ormuz și baza aeriană Bezmer din sud-estul Bulgariei, potrivit Novinite. Avioane americane de realimentare KC-135 sunt staționate la Bezmer de la sfârșitul lunii iulie.

Informația a atras atenția autorităților și a opiniei publice din Bulgaria, după ce oficialii de la Sofia au susținut, timp de aproximativ trei săptămâni, că țara nu se confruntă cu o amenințare directă.

Până în prezent, Teheranul a transmis Bulgariei în special avertismente publice și mesaje diplomatice. La sfârșitul lunii iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, avertiza că statele care permit utilizarea bazelor proprii sau oferă sprijin logistic pentru operațiuni împotriva Iranului vor fi considerate responsabile.

Situația capătă însă o altă semnificație dacă Bulgaria a fost menționată în mod explicit în discuțiile interne de la Teheran, așa cum susține Financial Times. Examinarea unei posibile ținte nu demonstrează totuși că autoritățile iraniene au decis să lanseze un atac.

O asemenea operațiune ar presupune aprobarea politică, realizarea unui plan militar, mobilizarea forțelor și stabilirea precisă a obiectivului. Nu există informații publice care să indice că Iranul a parcurs aceste etape.

Relatarea descrie un scenariu condiționat de o posibilă escaladare inițiată de Washington. Informațiile au apărut după ce Donald Trump a declarat Strâmtoarea Ormuz teritoriu american și a afirmat că negocierile nu duc nicăieri.

Guvernul Bulgariei susține că riscul unui atac direct este extrem de redus

Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a contestat informațiile publicate de Financial Times și a prezentat o evaluare diferită a pericolului. El a declarat că serviciile de informații din Bulgaria, inclusiv structura de informații militare, păstrează legătura cu instituțiile britanice, iar datele transmise Sofiei de partenerii din Marea Britanie sunt „semnificativ diferite” de cele apărute în presă.

Stoyanov a explicat că primise, cu numai o zi înainte, o evaluare întocmită de serviciile bulgare. Documentul arată că riscul este extrem de redus și că nu există o amenințare directă nici pentru Bulgaria, nici pentru bazele unde sunt staționate aeronave americane și nici pentru alte obiective aflate pe teritoriul țării.

Ministrul Apărării a sugerat că informațiile lansate în spațiul public ar putea face parte din confruntarea dintre Iran și Statele Unite. Oficialul a insistat că Bulgaria nu participă la conflict.

Ministrul bulgar de Interne, Ivan Demerdzhiev, a declarat că măsurile de securitate aplicate la baza Bezmer au fost proiectate pentru un nivel al amenințării mult mai ridicat decât cel indicat în prezent de serviciile de informații. Protecția obiectivului este astfel consolidată preventiv, înaintea unei eventuale creșteri a riscului.

Experții analizează dacă Teheranul a transmis intenționat avertismentul

Modul în care sursa citată și-a descris sursele poate oferi indicii despre scopul apariției informațiilor, potrivit lui Yordan Bozhilov, fost ministru adjunct al Apărării și director al Sofia Security Forum. Publicația citează persoane apropiate Gardienilor Revoluției, nu reprezentanți oficiali ai autorităților iraniene.

Informația ar fi putut fi transmisă deliberat presei internaționale, în aceste condiții. Miza nu ar fi neapărat pregătirea unui atac, ci mesajul de avertizare pe care Teheranul încearcă să îl transmită Statelor Unite și aliaților acestora.

Jurnalista Nina Spasova a observat, la rândul său, că alegerea unei publicații internaționale cu reputația Financial Times pentru difuzarea unor asemenea informații ar putea să nu fie întâmplătoare.

Rachetele Iranului au raza necesară pentru a ajunge în Bulgaria

Capacitățile militare ale Iranului permit, cel puțin din punct de vedere tehnic, atingerea unor obiective situate pe teritoriul Bulgariei. Expertul Ruslan Trad a explicat că racheta Shahab-3 poate avea o rază de aproximativ 2.000 de kilometri, iar Sejjil poate parcurge între 2.000 și 2.500 de kilometri.

Racheta Khorramshahr poate ajunge până la aproximativ 3.000 de kilometri. Racheta de croazieră Sumar are o rază estimată la 2.500 de kilometri, iar drona Shahed-136 poate parcurge în jur de 2.500 de kilometri.

Raza de acțiune nu garantează însă că o armă iraniană ar putea lovi fără dificultăți baza Bezmer. O rachetă sau o dronă lansată spre Bulgaria ar trebui, cel mai probabil, să traverseze spațiul aerian al Turciei și una dintre zonele intens protejate ale flancului estic al NATO.

Alianța Nord-Atlantică a anunțat că sistemele sale de apărare au neutralizat, de patru ori în cursul acestui an, rachete balistice iraniene care se îndreptau spre Turcia. În incidentul din martie, au trecut mai puțin de zece minute de la detectarea rachetei până la distrugerea acesteia, potrivit lui Trad.

Baza Bezmer nu este folosită pentru lansarea misiunilor de luptă

Rolul militar al bazei Bezmer reprezintă un element esențial în evaluarea probabilității unui atac. Aeronavele americane staționate acolo sunt utilizate pentru operațiuni logistice și de realimentare, iar misiuni de luptă nu sunt lansate de pe teritoriul Bulgariei.

Situația diferă de cea a bazei Akrotiri din Cipru, care a fost lovită de o dronă iraniană pe 1 și 2 martie. Atacul s-a produs după implicarea directă a bazei în operațiuni desfășurate împotriva Iranului.

Atacarea unui stat membru NATO pentru prezența unor aeronave de realimentare neînarmate i-ar aduce Teheranului avantaje militare limitate, dar ar genera riscuri politice și militare majore. Printre acestea se află posibilitatea declanșării consultărilor prevăzute de Articolul 5 al Tratatului NATO.

Iranul este deja implicat în conflictul cu Israelul și în tensiunile din regiunea Golfului și a Mării Roșii.

Analistul Martin Tabakov consideră că Teheranul are puține motive să determine statele europene să se implice mai puternic în război. Un atac asupra unui stat european ar putea schimba poziția guvernelor care au adoptat până acum o atitudine prudentă. Avertismentele iraniene ar putea reprezenta, din acest motiv, în primul rând un mesaj adresat Washingtonului.

Bulgaria depinde de aliații NATO pentru contracararea rachetelor balistice

Protecția Bulgariei în fața unei rachete balistice izolate lansate dinspre sud-est este considerată bună, însă această capacitate este asigurată în mare parte de aliații NATO. Evaluarea îi aparține lui Lyuben Yovchev, reprezentant al Terem-Holding.

O vulnerabilitate mai importantă este provocată de dronele mici care zboară la altitudini reduse. Yovchev a indicat incidentul din 8 august, când o dronă a explodat în apropiere de Kardam, drept exemplu al limitelor actualului sistem de apărare.

Sistemul de la Deveselu și bateriile Patriot nu au fost proiectate pentru neutralizarea tuturor categoriilor de amenințări aeriene.

Apărarea antiaeriană a Bulgariei continuă să se bazeze în mare măsură pe sistemele sovietice S-300, Osa și KUB. Acestea pot intercepta anumite ținte, dar au capacități limitate împotriva rachetelor moderne de croazieră și a dronelor care zboară la joasă altitudine.

Sistemul S-300PMU nu asigură o protecție eficientă împotriva rachetelor balistice. Sistemele IRIS-T SLM pe care Bulgaria urmează să le primească vor putea combate aeronave, rachete de croazieră și drone de mari dimensiuni, dar nu reprezintă o soluție pentru rachetele balistice sau pentru dronele mici controlate de la distanță.

Dacă va apărea o amenințare concretă, autoritățile de la Sofia ar putea solicita aliaților desfășurarea unor sisteme suplimentare Patriot sau SAMP/T.

Sabotajul și dronele lansate local sunt considerate amenințări mai probabile

Experții bulgari consideră că un atac cu rachete balistice se află printre scenariile cu cea mai redusă probabilitate. Costurile politice, dificultățile operaționale și sistemele de apărare NATO limitează avantajele unei asemenea acțiuni.

Organizarea unui sabotaj ar fi mult mai simplă. Yovchev a explicat că producerea unui incident în apropierea bazei Bezmer nu ar necesita neapărat o rețea complexă. O persoană recrutată local, o dronă relativ ieftină și informațiile accesibile publicului ar putea fi suficiente.

Iranul ar fi utilizat în ultimii ani, pe teritoriul Europei, inclusiv rețele criminale și persoane motivate financiar. Executanții pot să nu aibă legături directe cu cei care coordonează operațiunile, ceea ce îngreunează demonstrarea implicării Teheranului.

Atentatul comis în 2012 pe aeroportul din Burgas, la Sarafovo, rămâne un precedent important pentru societatea bulgară. Ancheta a identificat legături cu aripa militară a Hezbollah, dar nu a demonstrat implicarea directă a statului iranian. Hezbollah și Teheranul au negat orice responsabilitate.

Ruslan Trad avertizează că rețele similare ar putea încerca inclusiv introducerea unor drone în Europa prin Bulgaria. Informațiile deținute de autoritățile bulgare despre asemenea structuri iraniene ar fi încă limitate.

Propaganda apropiată Gardienilor Revoluției a vizat mii de conturi

Campaniile de dezinformare reprezintă un alt risc important, dincolo de scenariile referitoare la atacuri militare, operațiuni clandestine sau sabotaje.

Europol a coordonat în luna mai o operațiune care a vizat aproximativ 14.200 de postări și conturi asociate propagandei apropiate Gardienilor Revoluției. Autoritățile din 19 state, inclusiv Bulgaria, au participat la acțiune.

Vladimir Vladimirov consideră că o parte importantă a populației Bulgariei poate fi vulnerabilă la asemenea campanii. Informațiile alarmante se pot răspândi rapid pe rețelele sociale și pot alimenta atât conflictele politice, cât și tensiunile din societate.

Informațiile referitoare la baza Bezmer au generat deja o confruntare politică puternică în Bulgaria.

Asen Vassilev, reprezentant al partidului de opoziție PP, a declarat că Iranul „a găsit Bezmer pe hartă” și că Radev a atras Bulgaria în numai două luni într-un război de care țara reușise să se țină departe timp de cinci ani.

Kostadin Kostadinov, liderul formațiunii de opoziție Renașterea, a acuzat Guvernul că afectează suveranitatea Bulgariei. El a solicitat anularea deciziei privind baza Bezmer.

GERB, partid aflat tot în opoziție, a cerut Ministerului bulgar de Externe să îl convoace pe ambasadorul Iranului. Formațiunea solicită explicații oficiale despre posibila includere a teritoriului Bulgariei printre țintele analizate de Teheran.

Ivaylo Mirchev, reprezentant al partidului de opoziție DB, a cerut organizarea unei ședințe comune a comisiilor parlamentare pentru apărare și politică externă. Vassilev a criticat-o și pe președinta Iliyana Yotova pentru că nu a convocat Consiliul Consultativ pentru Securitate Națională în primele 24 de ore de la apariția informațiilor.

O parte dintre reacții urmăresc exercitarea controlului parlamentar asupra unei situații cu posibile consecințe pentru securitatea națională. Altele se înscriu în confruntarea politică premergătoare alegerilor prezidențiale programate pentru 25 octombrie.

Nu există dovezi publice că Iranul a decis să atace Bulgaria

Armamentul de care dispune Iranul ar putea ajunge, din perspectiva razei de acțiune, pe teritoriul Bulgariei. Prezența infrastructurii militare americane îi poate oferi Teheranului un motiv pentru includerea unor asemenea obiective în scenariile sale strategice.

Nu există însă dovezi publice că autoritățile iraniene au decis să atace Bulgaria, că au început pregătirea unei operațiuni sau că evaluările au depășit nivelul unor scenarii ipotetice.

Un atac direct cu rachete este considerat puțin probabil și din cauza sistemelor NATO pe care armele iraniene ar trebui să le depășească înainte de a ajunge la baza Bezmer.

Scenariile considerate mai plauzibile includ sabotajul, folosirea unei drone lansate din apropierea obiectivului, atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice și lovirea unor ținte mai slab protejate asociate Statelor Unite sau Israelului.

Campaniile de dezinformare completează lista riscurilor analizate. Acestea pot provoca teamă în rândul populației și pot amplifica tensiunile politice și sociale, fără ca Iranul să fie nevoit să lanseze o rachetă.