SUA ar putea face o mutare majoră după războiul cu Iranul. Pentagonul reevaluează întreaga strategie din Orientul Mijlociu

SUA ar putea face o mutare majoră după războiul cu Iranul. Pentagonul reevaluează întreaga strategie din Orientul Mijlociu

Sursă: Dreamstime

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 19 august 2026, 11:12

Pentagonul reevaluează amploarea prezenței militare a SUA în Orientul Mijlociu, după războiul cu Iranul și atacurile care au afectat bazele americane din regiune. Una dintre variantele analizate vizează retragerea unei părți a trupelor din zona Golfului Persic, potrivit unor surse citate de The Washington Post. Discuțiile au loc în contextul pagubelor provocate infrastructurii militare americane și al costurilor ridicate ale conflictului. O decizie oficială privind reorganizarea forțelor nu a fost luată până în prezent.

SUA își reevaluează prezența militară după atacurile asupra bazelor din Golf

SUA analizează modul în care ar trebui să arate pe termen lung dispozitivul militar american din Orientul Mijlociu, iar una dintre principalele teme aflate în discuție este menținerea trupelor în zona Golfului Persic. Două persoane familiarizate cu evaluările Pentagonului au declarat pentru The Washington Post că bazele americane importante din această regiune au fost afectate de luni întregi de atacuri iraniene.

Amploarea pagubelor oferă Departamentului Apărării posibilitatea unei reconsiderări profunde a prezenței militare americane. Pentagonul a transmis deja că unele dintre bazele lovite în timpul conflictului ar putea să nu mai fie reconstruite în forma în care funcționau înainte de război.

Procesul de evaluare este coordonat de biroul pentru politici al Pentagonului. Un oficial american de rang înalt a precizat însă că problema este analizată și de Statul Major Întrunit, precum și de Comandamentul Central al SUA.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, nu dispusese încă o revizuire oficială a poziționării militare americane în regiune. Oficialul citat a caracterizat discuțiile aflate în desfășurare drept o „planificare prudentă”, care ar putea influența ulterior deciziile administrației privind reconstruirea infrastructurii militare avariate.

„Va trebui să se ia decizii cu privire la unele dintre aceste lucruri”, a spus oficialul.

Pete Hegseth
SURSA FOTO: Facebook – Pete Hegseth

Aproximativ 40.000 de militari americani sunt desfășurați în aproape 20 de locații

Comandamentul Central al SUA, structura responsabilă de operațiunile militare americane din Orientul Mijlociu, menține în mod obișnuit aproximativ 40.000 de militari în aproape 20 de locații. Acestea sunt răspândite pe o distanță de aproximativ 2.400 de kilometri, din Iordania până în Oman.

De la începutul anului, Washingtonul a suplimentat semnificativ dispozitivul militar din regiune. Au fost trimise nave de război, avioane de luptă, sisteme de apărare antiaeriană și alte echipamente militare importante pentru protejarea forțelor americane și desfășurarea operațiunilor împotriva Iranului.

În timpul conflictului, forțele americane au efectuat peste 13.000 de atacuri împotriva Iranului.

Cele mai importante baze ale Statelor Unite din Orientul Mijlociu sunt concentrate în zona Golfului Persic. Bahrain găzduiește cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, în timp ce alte state, inclusiv Kuweitul, găzduiesc militari și echipamente aparținând armatei și forțelor aeriene americane.

O eventuală retragere ar putea schimba sistemul de securitate al statelor din Golf

Statele aliate Washingtonului din Golf și-au construit, timp de decenii, o parte importantă a arhitecturii de apărare pe prezența forțelor americane. O reducere semnificativă a efectivelor ar putea diminua capacitatea unor țări de a răspunde unor noi atacuri iraniene.

Înlocuirea acestui sprijin prin dezvoltarea unor capacități militare proprii sau prin parteneriate cu alte puteri ar necesita timp. În funcție de amploarea schimbărilor, adaptarea ar putea dura de la câteva luni până la câțiva ani.

Surse familiarizate cu discuțiile de la Pentagon consideră că subiectul ar putea amplifica divergențele existente în administrația americană. O tabără susține continuarea angajamentelor militare externe, în timp ce o altă direcție promovează reducerea anumitor obligații de securitate pentru ca Pentagonul să acorde o atenție mai mare apărării teritoriului american și descurajării unor adversari precum China.

În deliberări este implicat și amiralul Bradley Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA. Potrivit unui oficial american, acesta susține discuțiile referitoare la posibilitatea deplasării unor forțe spre vest, în afara zonei Golfului Persic.

Unele baze au fost evacuate înainte de declanșarea războiului

Vulnerabilitatea instalațiilor militare americane devenise o preocupare înainte ca războiul să înceapă, în februarie. Comandamentul Central al SUA evacuase deja o parte importantă a personalului din mai multe baze, după ce acestea au fost considerate prea expuse atacurilor iraniene cu rachete și drone pentru menținerea efectivelor la nivelurile obișnuite.

O persoană familiarizată cu modificările dispozitivului militar a afirmat că unele dintre retragerile efectuate din marile instalații din Golf ar putea deveni permanente și după încheierea războiului.

„Iranul crede că suntem în locurile tradiționale”, a spus sursa WP, refuzând să precizeze schimbările pentru a nu pune în pericol militarii americani.

Riscurile s-au materializat în atacuri soldate inclusiv cu victime în rândul forțelor americane. Șase militari americani au murit într-un atac produs în martie asupra Portului Shuaiba, o instalație militară din Kuweit. În timpul conflictului, peste 200 de facilități americane au fost avariate sau distruse.

Peste 1.000 de interceptori antiaerieni au fost utilizați pentru apărarea forțelor americane

Protejarea bazelor și a militarilor americani a exercitat o presiune considerabilă și asupra stocurilor de muniție ale Pentagonului. Armata SUA a utilizat peste 1.000 de interceptori avansați pentru apărare antiaeriană, consum care a redus stocurile de rachete destinate sistemelor Patriot și Terminal High Altitude Area Defense, potrivit informațiilor publicate de The Washington Post în martie.

Vulnerabilitatea bazelor reprezintă, în aceste condiții, unul dintre argumentele luate în calcul în discuțiile privind repoziționarea forțelor.

„Războiul a evidențiat cu adevărat vulnerabilitatea … forțelor americane din regiune”, a declarat Michael Ratney, fost diplomat care a fost ambasadorul SUA în Arabia Saudită și adjunct al șefului misiunii în Qatar.

Ratney consideră că o deplasare a trupelor și echipamentelor mai spre vest, inclusiv către Iordania, Israel sau coasta Mării Roșii a Arabiei Saudite, ar putea diminua o parte dintre riscurile actuale. El a avertizat însă că simpla creștere a distanței față de Iran nu reprezintă o „soluție perfectă la această problemă”.

Capacitatea Teheranului de a lovi obiective aflate la distanțe mari a fost deja demonstrată în timpul conflictului. Luna trecută, patru militari americani au fost uciși într-un atac iranian asupra Iordaniei.

Aliații SUA din Golf sunt nemulțumiți după atacurile de represalii ale Iranului

Răspunsul militar al Teheranului împotriva bazelor americane din Golful Persic a generat o criză regională și a amplificat tensiunile dintre Washington și unii dintre principalii săi aliați din zonă. Statele respective consideră că administrația Trump nu le-a consultat suficient înainte de declanșarea războiului.

O eventuală reducere a efectivelor americane nu ar însemna însă automat dispariția parteneriatelor de securitate. Allison Minor, fostă directoare pentru afaceri privind Peninsula Arabică în Consiliul Național de Securitate în timpul primei administrații Trump, a explicat că statele din Golf ar putea continua cooperarea cu Washingtonul în domenii precum vânzările de armament și schimbul de informații, chiar dacă ar găzdui mai puțini militari americani.

„Dar trebuie să discutați toate aceste aspecte în mod cuprinzător și nu doar problema numărului efectiv de militari”, a spus ea.

Războiul ar urma să coste 37,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii septembrie

Costurile conflictului reprezintă o altă componentă importantă a evaluărilor privind viitoarea prezență militară americană. Pentagonul a estimat public că războiul va genera cheltuieli de aproximativ 37,5 miliarde de dolari până la sfârșitul lunii septembrie.

Estimarea nu cuprinde însă sumele care ar trebui alocate pentru reconstruirea bazelor americane avariate sau distruse în Orientul Mijlociu.

Jules Hurst III, controlorul Departamentului Apărării, a explicat în fața Senatului, în luna mai, că aceste cheltuieli nu au fost incluse deoarece administrația nu stabilise încă în ce formă vor fi reconstruite instalațiile militare afectate de război.

O evaluare realizată în aprilie de American Enterprise Institute, un think tank de centru-dreapta, estima la aproximativ 5 miliarde de dolari costurile necesare pentru repararea bazelor americane care au fost vizate în timpul conflictului.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.