Prețul petrolului continuă să crească pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu. România se poate confrunta cu o perioadă mai lungă de prețuri ridicate la carburanți

Prețul petrolului Brent a revenit peste pragul de 90 de dolari pe baril, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime și al incertitudinii privind situația din Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolul s-a închis la aproape 92 de dolari pe baril, stabilizându-se la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape patru săptămâni, iar joi dimineață a ajuns la 94 de dolari pe baril.

Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz mențin prețurile petrolului și riscurile de inflație la un nivel ridicat

Evoluția reprezintă mai mult decât o simplă revenire a prețurilor petrolului și readuce în atenție riscurile pentru inflația globală și pentru cea din România. Potrivit analistului eToro Bogdan Maioreanu, menținerea tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz păstrează ridicată prima de risc geopolitic.

Cel mai recent raport al Administrației pentru Informații Energetice din SUA estimează că restricțiile severe asupra tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz se vor menține până în luna august. În același timp, cea mai mare parte a producției regionale ar urma să revină la niveluri apropiate de cele de dinaintea conflictului abia la începutul anului 2027.

Estimările indică și faptul că o întrerupere de aproximativ 600.000 de barili de petrol pe zi ar putea continua până la sfârșitul anului viitor. În scenariul revizuit, prețul mediu al petrolului Brent este estimat la aproximativ 85 de dolari pe baril în trimestrul al treilea din 2026. Ulterior, prețul ar urma să scadă treptat, până la o medie de 69 de dolari pe baril în 2027, pe măsură ce stocurile se refac și cea mai mare parte a producției afectate revine la normal până la începutul anului viitor.

„Prețurile petrolului Brent au urcat din nou peste 90 de dolari, închizându-se miercuri la aproape 92 de dolari și stabilizându-se la cea mai mare valoare din ultimele aproape patru săptămâni, pe fondul incidentelor de pe rutele maritime și al incertitudinii din jurul Strâmtorii Ormuz, care mențin prima de risc geopolitic. Joi dimineață, prețul a ajuns la 94 de dolari pe baril. Revenirea petrolului Brent peste pragul de 90 de dolari reprezintă mai mult decât o simplă revenire a prețurilor petrolului: este o nouă provocare pentru perspectivele inflației la nivel global și local.

Cel mai recent raport al Administrației pentru Informații Energetice din SUA prevede menținerea unor restricții severe asupra tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, care, conform estimărilor, vor persista până în luna august. Se preconizează că cea mai mare parte a producției regionale se va redresa la niveluri apropiate de cele dinaintea conflictului abia la începutul anului 2027, deși se estimează că disrupția de aproximativ 600.000 de barili pe zi va continua până la sfârșitul anului viitor. În acest scenariu revizuit, se preconizează acum că prețul mediu al petrolului Brent va fi de aproximativ 85 de dolari pe baril în al treilea trimestru al anului 2026, înainte de a scădea treptat la o medie de 69 de dolari pe baril în 2027, pe măsură ce stocurile se vor reface și cea mai mare parte a producției afectate va reveni la normal până la începutul anului viitor”, subliniază comentatorul de piață.

România s-ar putea confrunta mai mult timp cu prețuri ridicate la combustibili

Pentru România, menținerea prețurilor ridicate ale petrolului poate însemna o perioadă mai lungă cu prețuri mari la carburanți și, implicit, persistența unei inflații ridicate, potrivit analistului eToro.

Inflația la combustibili accelerase deja la 16% în iunie 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent, după ce în mai atinsese un maxim de 19,2%, pe fondul șocului energetic provocat de situația din Orientul Mijlociu. În iulie 2026, inflația la combustibili a crescut până la aproape 17%, urmărind îndeaproape evoluțiile războiului din Iran.

Banca Națională a României a arătat în cel mai recent Raport asupra inflației că marile instituții internaționale se așteaptă la o normalizare treptată a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz și, implicit, la o reducere a prețurilor energiei. Totuși, acest scenariu rămâne vulnerabil.

O nouă escaladare a conflictului, perturbările logistice prelungite sau revenirea lentă a capacităților de producție, transport și rafinare ar putea prelungi efectele șocului energetic. În acest context, scenariul de bază actualizat al BNR pentru 2026 indică o evoluție macroeconomică mai puțin favorabilă decât se anticipa anterior, caracterizată printr-o inflație mai ridicată și o dinamică ceva mai slabă a PIB-ului.

Perspectivele sunt astfel îngrijorătoare atât pentru consumatori, cât și pentru decidenții politici, în condițiile în care România continuă să înregistreze, lună de lună, cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană.

„Pentru România, acest lucru ar putea însemna că ne vom confrunta cu prețuri ridicate la combustibili pentru o perioadă mai lungă de timp. Iar acest lucru va determina persistența unei inflații ridicate. Inflația la combustibili accelerase deja la 16% față de aceeași perioadă a anului trecut în iunie, după ce atinsese un maxim de 19,2% în mai, în urma șocului energetic provocat de situația din Orientul Mijlociu. În iulie 2026, aceasta a crescut până la aproape 17%, urmând îndeaproape evoluțiile războiului din Iran.

Banca Națională a României, în cel mai recent Raport privind inflația, a menționat că, deși marile instituții internaționale se așteaptă ca tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz să se normalizeze treptat și să conducă la o scădere a prețurilor la energie, acest scenariu rămâne vulnerabil, întrucât „o nouă escaladare a conflictului, perturbări logistice prelungite sau redresarea lentă a capacităților de producție, transport și rafinare ar putea prelungi impactul șocului energetic”. În consecință, scenariul de bază actualizat al BNR pentru 2026 este „o performanță macroeconomică mai puțin favorabilă decât se anticipase anterior, caracterizată de o rată a inflației mai ridicată și de o dinamică a PIB-ului ceva mai slabă”. Până în prezent, perspectivele sunt îngrijorătoare atât pentru consumatori, cât și pentru politicieni, întrucât România continuă să înregistreze, lună de lună, cea mai mare inflație anuală din Uniunea Europeană”, a explicat Bogdan Maioreanu.

Petrolul de peste 90 de dolari începe să aibă efecte asupra economiei

La nivelurile actuale, situația nu reprezintă încă un șoc energetic, însă un preț al petrolului de peste 90 de dolari pe baril începe să producă efecte dincolo de sectorul energetic, atât în Statele Unite, cât și în Europa.

În SUA, rata de echilibru a inflației pe 10 ani, indicator bazat pe piață care reflectă nivelul mediu al inflației anticipat pentru următorul deceniu, a crescut la 2,30%, de la 2,24% în 13 august. În același timp, așteptările inflaționiste 5y5y, care măsoară rata anuală medie anticipată a inflației pentru o perioadă de cinci ani ce începe peste cinci ani, se situează în jurul valorii de 2,33%.

În pofida acestor evoluții, așteptările privind politica monetară a Rezervei Federale americane merg în direcția opusă. Probabilitatea ca dobânda să nu fie majorată a crescut, în timp ce probabilitatea unei creșteri de cel puțin două ori a scăzut.

„La prețurile actuale, nu este încă vorba de un șoc energetic, dar un preț al petrolului de peste 90 de dolari începe să aibă consecințe mult dincolo de sectorul energetic, pe ambele maluri ale Atlanticului. În Statele Unite, rata de echilibru a inflației pe 10 ani – indicatorul bazat pe piață al inflației medii preconizate pentru următorul deceniu – a crescut la 2,30% de la 2,24% pe 13 august, în timp ce așteptările inflaționiste la termen 5y5y – un indicator financiar care măsoară rata medie anuală preconizată a inflației pe o perioadă de cinci ani și care începe peste cinci ani de acum – se situează în jurul valorii de 2,33%. Cu toate acestea, așteptările privind politica monetară a Fed evoluează în direcția opusă: probabilitatea de a nu avea loc nicio majorare a dobânzii a crescut, în timp ce probabilitatea de a avea loc cel puțin două majorări a scăzut”, a explicat analistul.

Pragul de 100 de dolari ar putea schimba situația

Una dintre principalele întrebări este dacă prețul petrolului Brent de peste 90 de dolari pe baril va reprezenta o situație temporară sau dacă acest nivel va deveni noua normalitate.

Pentru piețele globale, un nivel de peste 100 de dolari pe baril reprezintă un risc mai important. La un asemenea preț, prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o problemă mai amplă de stagflație, punând simultan presiune asupra politicilor băncilor centrale, piețelor de obligațiuni și rezilienței consumatorilor.

O asemenea evoluție ar putea readuce în prim-plan unele dintre cele mai importante riscuri externe pentru portofoliile de investiții.

Datele celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat arată că inflația este principala preocupare externă pentru portofoliile investitorilor români. Aceasta este menționată de 24% dintre respondenții din România. La nivel global, inflația ocupă locul al treilea, fiind indicată de 19% dintre investitori, după conflictele internaționale, cu 23%, și posibilitatea unei recesiuni a economiei globale, cu 21%.

„Întrebarea cheie este dacă un preț al petrolului Brent la peste 90 de dolari pe baril va fi temporar sau va deveni noua normalitate. Pentru piețele globale, adevăratul pericol se află la un nivel de peste 100 de dolari pe baril, unde prima de risc geopolitic s-ar putea transforma într-o preocupare mai amplă legată de stagflatie, punând la încercare, în același timp, politicile băncilor centrale, piețele obligațiunilor și reziliența consumatorilor. Iar acest lucru ar putea aduce în prim-plan unele dintre cele mai semnificative riscuri externe pentru portofoliile de investiții. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, inflația reprezintă principala preocupare externă pentru portofoliile investitorilor români (menționată de 24% dintre respondenți), în timp ce pentru investitorii din întreaga lume, inflația se află pe locul al treilea (19%), după conflictele internaționale (23%) și o potențială recesiune a economiei globale (21%). Deocamdată, răspunsul rămâne necunoscut, întrucât depinde de soluționarea situației volatile din zona Golfului”, a conchis acesta.