Nivelul Dunării rămâne la valori critice, iar prognoza se înrăutățește. Trei utilaje intervin pentru a redirecționa apa spre Cernavodă

Nivelul Dunării rămâne la valori extrem de reduse, iar prognozele hidrologice indică o nouă scădere la începutul lunii septembrie. În zona Cernavodă, trei utilaje de dragare lucrează pentru remodelarea albiei și redirecționarea unei părți din debit spre centrala nucleară. Lucrările sunt în desfășurare de aproximativ două săptămâni, însă Guvernul nu avansează deocamdată un termen pentru finalizarea intervențiilor. Situația rămâne dificilă și pe sectorul bulgăresc al fluviului, unde restricțiile de navigație sunt menținute.

Nivelul Dunării rămâne mult sub media lunii august, iar prognoza indică o nouă scădere

Nivelul Dunării și debitul foarte redus al fluviului continuă să creeze probleme în zona Cernavodă, unde autoritățile încearcă să asigure cantitatea de apă necesară funcționării centralei nucleare. Un utilaj al Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” Galați și alte două aparținând Administrației Naționale „Apele Române” intervin pentru remodelarea albiei și direcționarea unei părți mai mari din debit către Cernavodă.

Cele trei utilaje de dragare încearcă astfel să creeze condițiile necesare pentru alimentarea cu apă a centralei și pentru repornirea cât mai rapidă a reactoarelor, scrie News.ro. Evoluția hidrologică din amonte nu favorizează însă intervenția, în condițiile în care precipitațiile nu au determinat o îmbunătățire suficientă a situației.

Potrivit celei mai recente raportări a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, era duminică în creștere și ajunsese la 1.600 de metri cubi pe secundă. Valoarea este de aproximativ două ori și jumătate mai mică decât media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă.

Prognoza hidrologică pentru intervalul 30 august – 6 septembrie 2026 indică menținerea debitului la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă în primele patru zile. Ulterior, acesta ar urma să scadă ușor până la 1.450 de metri cubi pe secundă, rămânând mult sub mediile multianuale din august, de 3.900 de metri cubi pe secundă, și septembrie, de 3.800 de metri cubi pe secundă.

Lucrările de dragare de la Cernavodă continuă fără un termen clar de finalizare

Intervențiile începute în urmă cu aproximativ două săptămâni în zona Cernavodă vizează atât dragarea Dunării, cât și realizarea unui epi, respectiv a unei lucrări hidrotehnice destinate regularizării cursului apei. Operațiunile continuă, însă autoritățile nu au stabilit până în prezent o dată la care acestea ar urma să fie încheiate.

Guvernul analizează informațiile strânse în ultimele zile înainte de stabilirea următoarelor măsuri, potrivit lui Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care coordonează din partea instituției activitatea Comitetului Interministerial Bala-Cernavodă.

„Analizăm date culese în weekend și vom reveni cu decizii”, a transmis pentru sursa citată Mihai Jurca, șeful cancelariei Primului – Ministru, care supervizează lucrările din zona Cernavodă.

Mihai Jurca a mers anterior la Cernavodă pentru a verifica intervențiile împreună cu echipele tehnice și reprezentanții instituțiilor implicate. Pe 26 august, acesta descria situația drept una fără precedent în istoria măsurătorilor.

„Am fost personal la Cernavodă timp de două zile, alături de echipele tehnice și de reprezentanții instituțiilor din Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, pe care îl coordonez din partea Cancelariei Prim-Ministrului, pentru a vedea la fața locului stadiul lucrărilor și a stabili, împreună, următorii pași. Ne confruntăm cu cel mai scăzut nivel al Dunării din istoria măsurătorilor: la Baziaș, debitul de azi este de aproximativ 1.300 metri cubi/secundă, față de o medie de 3.900 metri cubi/secundă pentru luna august”, scria Jurca pe 26 august, într-o postare pe Facebook.

Dragarea se desfășoară în prezent fără întrerupere în mai multe puncte, iar durata operațiunilor depinde direct de evoluția debitului fluviului, a explicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu.

„Deocamdată se draghează continuu, în mai multe puncte. Nu există un moment anume prevăzut să se oprească, e în funcție de cum variază debitul Dunării la Cernavodă”, a transmis Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, la solicitarea  sursei citate.

Trei utilaje draghează Dunărea, iar proiectul epiului a fost modificat

Operațiunea de la Cernavodă presupune mobilizarea unor echipamente aparținând mai multor instituții, intervenția fiind concentrată asupra îndepărtării aluviunilor și remodelării albiei. Administrația Fluvială „Dunărea de Jos” Galați participă cu o dragă, navă special construită pentru săparea și îndepărtarea depunerilor de pe fundul fluviului.

Utilajul AFDJ Galați are misiunea de a scoate aproximativ 100.000 de tone de aluviuni de pe fundul Dunării. Lucrările au început la jumătatea lunii august.

Administrația Națională „Apele Române” a trimis, la rândul său, două utilaje de dragare în zona Cernavodă. Acestea sunt mai mici decât echipamentul AFDJ și au fost transportate pe cale terestră, cu trailere, unul din spațiul hidrografic Argeș-Vedea și celălalt de pe Crișul Repede.

În paralel, autoritățile pregătesc realizarea epiului, lucrare hidrotehnică prin care poate fi influențată și regularizată direcția curentului. Construcția propriu-zisă nu a început însă, deoarece poziția digului a fost modificată față de varianta propusă inițial. În prezent sunt analizate alte soluții pentru amplasarea acestuia.

Dunărea a crescut cu până la nouă centimetri în vestul sectorului bulgăresc

Evoluția nivelului fluviului diferă semnificativ de la o zonă la alta, iar pe sectorul bulgăresc au fost înregistrate creșteri de până la nouă centimetri. Aceste variații nu au fost însă suficiente pentru eliminarea problemelor de navigație sau pentru ridicarea restricțiilor aflate în vigoare.

Potrivit datelor Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea, valabile la 29 august, nivelul apei a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare situate în vestul și centrul sectorului bulgăresc.

Cea mai importantă creștere a fost măsurată la Lom, unde nivelul Dunării a urcat cu nouă centimetri.

La Vidin, creșterea a fost de șapte centimetri, în timp ce la Novo Selo nivelul fluviului a urcat cu șase centimetri.

Modificări mai reduse au fost înregistrate la Oryahovo, unde nivelul a crescut cu patru centimetri, și la Nikopol, cu doi centimetri. La Svishtov, nivelul Dunării a rămas neschimbat.

În estul sectorului bulgăresc, nivelul Dunării continuă să scadă

Situația hidrologică se schimbă spre estul sectorului bulgăresc, unde tendința rămâne descendentă în unele puncte de monitorizare. La Ruse, nivelul apei a coborât cu șapte centimetri, în timp ce la Silistra a fost raportată o scădere de un centimetru.

Chiar dacă în vestul și centrul sectorului bulgăresc au fost consemnate creșteri, condițiile de navigație pe Dunăre continuă să fie dificile.

Direcția de Supraveghere Fluvială a precizat că nu există nave rămase blocate, nici în șenalul navigabil și nici în afara acestuia.

Autoritățile mențin însă toate restricțiile privind navigația navelor pe întregul sector bulgăresc al Dunării.

Debitul de la Baziaș a coborât sub scenariul minim prevăzut în documentațiile tehnice

În România, nivelul Dunării înregistrat în această perioadă a ajuns la cea mai redusă valoare din istoria documentată, situație care pune sub presiune infrastructura și activitățile dependente de debitul fluviului.

Documentațiile tehnice utilizate de instituțiile responsabile cu supravegherea, amenajarea și navigația pe Dunăre iau în calcul, în cel mai nefavorabil scenariu, un debit la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, de 2.000 de metri cubi pe secundă. În ultimele zile, valoarea a coborât însă în zona de 1.300 de metri cubi pe secundă.

Diferența este semnificativă și în raport cu valorile obișnuite. Media pentru luna august este de 3.900 de metri cubi pe secundă, în timp ce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în țară, măsurat la Baziaș, este de aproximativ 5.500 de metri cubi pe secundă.

Autoritățile au prelungit până la 30 septembrie măsurile pentru protejarea sistemului energetic

Debitul extrem de redus al Dunării și oprirea centralei nucleare de la Cernavodă au determinat autoritățile să prelungească măsurile speciale aplicabile sistemului energetic național. Decizia vizează gestionarea situațiilor în care producția disponibilă nu poate acoperi în condiții normale necesarul sistemului.

Măsura a fost prelungită cu o lună, până la 30 septembrie. În baza acesteia, Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, poate limita consumul de energie electrică al marilor consumatori industriali și poate opri exporturile de energie ale României.