Coface avertizează România. Nivelul Dunării lovește transporturile și pune presiune pe energie

Nivelurile foarte scăzute ale Dunării încep să producă efecte importante asupra economiei României. Operatorii de transport fluvial au fost nevoiți să reducă încărcăturile cu până la 40% pe anumite tronsoane românești ale fluviului, în timp ce sectorul energetic este, la rândul său, afectat. O analiză Coface avertizează că problemele de pe Dunăre și Rin pot continua în lunile următoare și pot pune presiune asupra transporturilor, industriei și creșterii economice.

Transportatorii au redus încărcăturile cu până la 40% pe Dunăre

Europa se confruntă de mai multe luni cu temperaturi ridicate și secetă, care au redus puternic debitele mai multor râuri. Efectele sunt vizibile în special pe Rin și Dunăre, două dintre cele mai importante căi navigabile pentru transportul de mărfuri și activitatea economică europeană.

Mai multe tronsoane ale Dunării din România și Ungaria au înregistrat niveluri nemaiîntâlnite până acum, potrivit analizei Coface.

Problema are deja consecințe directe asupra transporturilor. Pe anumite sectoare ale Dunării, operatorii au fost obligați să reducă încărcăturile, diminuarea ajungând până la 40% pe tronsonul românesc al fluviului.

Transportul fluvial are o importanță semnificativă pentru România. Până la 19,2% din mărfurile transportate în țară utilizează căile navigabile interioare.

Înlocuirea acestui tip de transport nu este simplă. O navă fluvială poate transporta aproape 2.000 de tone de mărfuri, în timp ce un tren de marfă poate transporta până la 1.500 de tone, iar un camion-cisternă doar aproximativ 25 de tone.

Costurile transporturilor riscă să crească

Reducerea cantităților care pot fi încărcate pe nave poate pune presiune și asupra costurilor.

Precedentul episod major de secetă, din 2018, arată cât de puternic poate fi efectul. Atunci, costurile transportului fluvial au crescut de 2,5 ori pentru mărfurile vrac uscate și de până la 4,5 ori pentru mărfurile vrac lichide, pe fondul restricțiilor privind încărcarea și al suprataxelor introduse de operatori.

Situația este dificilă și pe Rin. La începutul lunii august, unele barje puteau transporta doar aproximativ 20% din încărcătura lor obișnuită.

La Kaub, unul dintre punctele de referință pentru navigația pe Rin, nivelul apei a coborât la numai 8 centimetri pe 18 august, sub pragul de 78 de centimetri la care navigația începe să fie restricționată și sub precedentul minim istoric de 25 de centimetri, înregistrat în 2018.

Rinul și Dunărea reprezintă împreună 72% din transportul european realizat pe căile navigabile interioare.

Nivelul Dunării pune presiune și asupra sectorului energetic

Efectele nu se limitează la transportul mărfurilor. Nivelul foarte scăzut al Dunării afectează și infrastructura energetică, fluviul având un rol esențial pentru răcirea centralelor nucleare de la Cernavodă, în România, și Paks, în Ungaria.

Centrala de la Cernavodă asigură aproximativ 20,5% din producția de energie electrică a României.

Potrivit Coface, nivelurile scăzute ale Dunării au perturbat deja funcționarea celor două centrale. În cazul reducerii producției, necesarul trebuie compensat prin importuri de energie electrică sau prin utilizarea unor centrale pe gaz, mai costisitoare.

În România, energia electrică importată costă de 2 până la 2,5 ori mai mult decât energia produsă pe plan intern, arată analiza.

Deși Coface precizează că nu există un risc imediat de întreruperi generalizate ale alimentării cu electricitate, situația pune presiune asupra facturilor și amplifică tensiunile existente pe piețele regionale de energie.

Marile industrii sunt, la rândul lor, afectate

Efectele se pot transmite mai departe către industrie. Potrivit analizei, au fost luate măsuri pentru reducerea temporară a consumului de electricitate al unor mari consumatori industriali, cu scopul diminuării presiunii asupra sistemului energetic.

Sunt vizate în special sectoarele cu un consum ridicat de energie, printre care industria auto, industria chimică și cea a materialelor de construcții.

Coface estimează că aceste reduceri vor avea un impact negativ asupra activității industriale.

Problemele sunt vizibile și în alte economii europene. Industria chimică germană este printre cele mai expuse, deoarece o parte importantă a activității sale este concentrată de-a lungul Rinului.

Problemele ar putea continua în următoarele săptămâni

Perspectivele pe termen scurt nu indică o revenire rapidă la normal. Prognozele hidrologice analizate de Coface indică doar o îmbunătățire limitată a situației, iar perioada caracterizată în mod obișnuit prin niveluri reduse pe Rin continuă până în toamnă.

În România, situația rămâne de asemenea dificilă. Debitul Dunării la intrarea în țară se situează mult sub media perioadei.

Coface avertizează că asemenea episoade pot deveni mai frecvente, în contextul reducerii stratului de zăpadă, retragerii ghețarilor și intensificării valurilor extreme de căldură.

„Nivelurile scăzute ale apei din Rin și Dunăre arată că fenomenele meteorologice extreme nu mai reprezintă doar o problemă de mediu. Acestea devin un factor economic capabil să afecteze simultan activitatea logistică, energetică și industrială. Situația actuală este cu atât mai îngrijorătoare cu cât a survenit mai devreme și cu o intensitate mai mare decât în 2018, pe fondul unei creșteri economice europene mai slabe”, explică Eve Barré, economist la Coface.

În acest context, companiile care depind de transportul fluvial sunt puse în situația de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare și de a găsi soluții pentru a absorbi perturbări climatice care ar putea deveni tot mai frecvente.

Datele principale — reducerea încărcăturilor cu până la 40%, ponderea transportului fluvial în România și efectele asupra Cernavodă — provin din comunicatul Coface. Situația hidrologică rămâne critică: prognoza INHGA indică scăderea debitului la Baziaș până la aproximativ 1.450 mc/s până pe 8 septembrie, față de media multianuală de 3.800 mc/s pentru septembrie.