Barajul Leșu a fost transformat complet după 12 ani. Are tehnologii pe care niciun alt baraj nu le are. Ce îl face acum unic în România

Barajul Leșu din județul Bihor a fost inaugurat oficial luni, după o amplă reabilitare finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 113,18 milioane de lei. Acumularea fusese golită în urmă cu aproape 12 ani, după apariția unor infiltrații importante, iar reumplerea controlată a început în mai 2026. La prezentarea lucrărilor au participat vicepremierul Tánczos Barna, ministra Mediului, Diana Buzoianu, și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, alături de reprezentanți ai autorităților centrale și locale.

Barajul Leșu a fost modernizat cu sisteme care transmit în timp real date despre comportarea construcției

Barajul Leșu revine treptat în exploatare după o intervenție amplă care a vizat atât siguranța construcției, cât și modernizarea echipamentelor și introducerea unor tehnologii digitale de monitorizare. Potrivit Administrației Bazinale de Apă Crișuri, acesta este singurul baraj din România modernizat prin PNRR, proiectul fiind considerat de autorități una dintre cele mai importante investiții derulate în ultimii ani în infrastructura de gospodărire a apelor din bazinul Crișuri.

Ceremonia de inaugurare s-a desfășurat luni, la prânz, pe coronamentul barajului, în condițiile în care zona se afla sub cod galben de caniculă. La eveniment au participat directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, vicepremierul Tánczos Barna, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, prefectul județului Bihor, Marcel Dragoș, precum și reprezentanți ai constructorilor și ai instituțiilor implicate în proiect.

Reumplerea controlată a acumulării a început în luna mai 2026. În prezent, lacul a ajuns la aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, ceea ce reprezintă circa 18% din volumul normal de retenție, de 28,3 milioane de metri cubi. În urmă cu aproape 12 ani, acumularea fusese golită din cauza infiltrațiilor și pierderilor de apă.

Diana Buzoianu a subliniat caracterul aparte al investiției în raport cu celelalte proiecte de acest tip finanțate prin PNRR.

„Este singurul proiect care a fost realizat, singurul baraj care a fost realizat prin PNRR”, a subliniat Diana Buzoianu, care a calificat reabilitarea drept una dintre cele mai serioase investiții derulate de Ministerul Mediului prin ABA Crișuri.

Senzorii cu fibră optică pot identifica și localiza eventualele infiltrații

Modernizarea a presupus montarea a aproximativ 12.100 de metri pătrați de geomembrană pentru etanșarea construcției, refacerea drenajelor, fundației și galeriei de golire, precum și intervenții asupra echipamentelor hidromecanice. În paralel, sistemele electrice, de control și de alarmare au fost aduse la standarde tehnologice actuale.

Una dintre principalele componente ale proiectului este sistemul SCADA, prin intermediul căruia informațiile despre comportarea barajului sunt colectate și transmise în timp real. Tehnologia permite operarea și controlul instalațiilor, dar și identificarea rapidă a unor eventuale probleme.

Senzorii cu fibră optică pot detecta și localiza infiltrațiile, în timp ce sistemul urmărește parametri precum nivelul și temperatura apei sau funcționarea echipamentelor. Datele pot fi urmărite inclusiv din dispeceratul ABA Crișuri din Oradea.

Ministrul Mediului a arătat că noul sistem reduce dependența de verificările clasice și permite identificarea automată a zonelor în care ar putea apărea probleme.

„Este cel mai avansat baraj la nivel național, din acest punct de vedere. Acest baraj nu va trebui monitorizat constant ca să aflăm unde există probleme. Va spune el singur unde există aceste probleme”, a mai spus ministrul Mediului.

Pasajul piscicol are aproximativ 640 de metri și va permite monitorizarea peștilor care urcă în amonte

Proiectul include și investiții destinate protejării biodiversității și refacerii continuității ecologice a cursului de apă. Cea mai importantă dintre acestea este o scară pentru pești cu o lungime de aproximativ 640 de metri, formată din opt tronsoane și construită pe o diferență de nivel de peste 60 de metri.

ABA Crișuri precizează că Leșu este primul baraj din România dotat cu un asemenea sistem. Pasajul trebuie să permită deplasarea faunei acvatice între zonele separate de baraj, iar proiectantul Cătălin Popescu a susținut că instalația se află chiar „în top 5 european”.

Scara pentru pești nu este încă funcțională, deoarece nivelul acumulării trebuie să crească suficient pentru ca instalația să fie alimentată cu apă. Odată intrată în funcțiune, aceasta va permite și monitorizarea faunei care o traversează, prin intermediul unor senzori instalați pe construcția realizată de o companie din Olanda.

Pe lac au fost amenajate, de asemenea, trei insule plutitoare cu vegetație, având o suprafață totală de 150 de metri pătrați. Rolul lor este de a contribui la filtrarea naturală a apei. Proiectul mai cuprinde 240 de metri de bariere destinate interceptării materialelor și deșeurilor plutitoare.

Oficialii au evidențiat rolul conducerii ABA Crișuri în menținerea proiectului pe lista finanțărilor

Finalizarea investiției a fost prezentată de oficialii prezenți și drept rezultatul eforturilor făcute pentru păstrarea finanțării, în condițiile în care proiectul s-a aflat la un moment dat în pericol de a pierde banii europeni. Directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, a amintit dificultățile întâmpinate și intervențiile necesare la nivel guvernamental pentru continuarea lucrărilor.

Vicepremierul Tánczos Barna l-a comparat pe directorul ABA Crișuri cu „un biciclist care a evadat din pluton” și a susținut că finalizarea investiției de la Leșu arată că și alte proiecte de baraje incluse inițial în PNRR ar fi putut fi duse la capăt.

„Domnul Pásztor este cel care ne-a bombardat. M-a sunat pe mine când am fost ministru, a sunat-o pe doamna ministră de fiecare dată când a avut nevoie, a apelat la domnul prim-ministru Bolojan ca să nu se taie de pe lista de obiective acest baraj”, a spus Tánczos.

Diana Buzoianu l-a descris, la rândul său, pe Pásztor Sándor drept „omul care a mișcat un proiect” în care, inițial, puțini au avut încredere. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a invocat proverbul „omul sfințește locul” și a afirmat că directorul ABA Crișuri „are un merit în plus” pentru atragerea și utilizarea fondurilor europene și în alte investiții.

ABA Crișuri a finalizat 11 investiții prin PNRR, în valoare totală de 212,87 milioane de lei

Reabilitarea acumulării Leșu face parte dintr-un portofoliu mai amplu de proiecte derulate de Administrația Bazinală de Apă Crișuri cu finanțare prin PNRR. Instituția anunță că a finalizat toate cele 11 investiții incluse în program, valoarea totală a acestora fiind de 212,87 milioane de lei, fără TVA.

Prin Ministerul Mediului au fost finanțate reabilitarea acumulării Leșu și realizarea polderului Sălard, care include o zonă umedă de șase hectare. Alte proiecte, derulate prin Ministerul Dezvoltării, au vizat reabilitarea termică și energetică a patru sedii de exploatare, lucrări la diguri și amenajarea infrastructurii pentru aproximativ 191 de kilometri de piste cicloturistice.

ABA Crișuri arată că investițiile au avut ca obiective modernizarea infrastructurii de gospodărire a apelor, creșterea siguranței comunităților și protecția mediului în întregul bazin hidrografic Crișuri.

Ministerul Mediului verifică responsabilitatea pentru proiectele PNRR care au pierdut finanțarea

Finalizarea lucrărilor de la Leșu a readus în discuție situația proiectelor similare care nu au fost realizate și pentru care România a pierdut finanțări importante. Întrebată de Bihoreanul cine va răspunde pentru aceste eșecuri, Diana Buzoianu a indicat schimbarea fostei conduceri a Administrației Naționale „Apele Române” și verificările aflate în desfășurare.

„Actualul director general este director general pentru că fosta conducere a fost demisă tocmai în urma pierderii a peste 300 de milioane de euro”, a spus Buzoianu.

Corpul de Control al Ministerului Mediului analizează acum inclusiv responsabilitatea persoanelor care au avut atribuții directe în administrarea proiectelor PNRR care nu au fost duse la bun sfârșit.

„Vom avea o analiză făcută în perioada imediat următoare și vor urma din partea Ministerului Mediului cereri exprese de luare a unor măsuri exact față de persoanele care, punctual, au avut în atribuții să gestioneze aceste proiecte și nu le-au gestionat corect”, a afirmat aceasta.

Directorii administrațiilor bazinale vor fi evaluați și după capacitatea de a realiza investițiile

Ministerul Mediului pregătește și schimbarea criteriilor după care va fi evaluată activitatea conducerilor administrațiilor bazinale de apă. Diana Buzoianu a anunțat că, începând din acest an, gradul de realizare a investițiilor va deveni criteriu de performanță pentru directori.

Din 2027, rezultatele obținute în gestionarea banilor destinați investițiilor vor putea avea consecințe inclusiv asupra mandatelor șefilor administrațiilor bazinale. Ministrul a criticat situațiile în care sunt solicitate bugete consistente la începutul anului, dar numai o mică parte din sumele respective ajunge să fie utilizată.

„Ai cerut la început de an sute de milioane și după aceea ai venit la final și ai zis: «Ups, am greșit, am glumit cu sutele alea de milioane, pot executa 10 milioane și lăsați-mă director». Lucrul acesta nu se poate”, a spus ministrul.