Dunărea ascunde o problemă care se agravează. Austria, Ungaria și România au început să testeze soluții neobișnuite

Nivelul extrem de scăzut al Dunării pune presiune pe navigație și determină Austria, Ungaria și România să testeze soluții neobișnuite pentru gestionarea apei. La Rote Werd, în apropiere de Viena, autoritățile austriece folosesc barje încărcate cu pietriș într-un proiect-pilot menit să dirijeze o cantitate mai mare de apă către șenalul navigabil și să obțină câțiva centimetri în plus de adâncime.

Situația este deosebit de importantă pentru transportul fluvial, unde diferențele mici de nivel pot influența cantitatea de marfă pe care o poate transporta o navă. În condițiile actuale de secetă, fiecare centimetru de apă poate face diferența între continuarea unei curse, reducerea încărcăturii sau oprirea navei.

Barjele folosite pentru a dirija apa

La Rote Werd, operatorul austriac al căii navigabile testează această metodă pentru a îmbunătăți condițiile de navigație, potrivit publicației Der Standard. Barjele sunt încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare și sunt amplasate într-o anumită configurație pentru ca apa Dunării să fie dirijată mai eficient către șenalul navigabil (o porțiune dintr-un râu, canal sau lac care are adâncimea și lățimea potrivite pentru trecerea în siguranță a vaselor).

Prin această intervenție, viteza curentului în zona respectivă crește, ceea ce contribuie la reducerea depunerilor de pietriș. Efectul urmărit este diminuarea acumulărilor care pot reduce adâncimea apei și, implicit, scăderea necesarului de lucrări de dragare.

Potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot asemănătoare sunt desfășurate și în Croația, România și Bulgaria. Autoritățile austriece consideră că reducerea debitului Dunării reprezintă o provocare pentru navigația fluvială la nivel european.

Seceta afectează navigația

Experimentul din Austria are loc într-o perioadă în care situația hidrologică este dificilă. Potrivit Der Standard, ultimele 12 luni au reprezentat cea mai secetoasă perioadă din cei 176 de ani de măsurători realizate în Austria.

Navigația comercială pe Dunăre este afectată direct de această evoluție. Cantitatea de apă disponibilă nu depinde doar de volumul precipitațiilor, ci și de perioada în care acestea se produc.

Cantitățile mai reduse de zăpadă, evaporarea mai intensă și perioadele secetoase mai lungi contribuie la diminuarea debitelor în timpul verii. Aceste condiții se reflectă în adâncimea apei și în posibilitatea navelor de a circula cu încărcături normale.

Câțiva centimetri pot schimba transportul

Scăderea nivelului Dunării are efecte directe asupra transportului de mărfuri. Pe măsură ce apa devine mai puțin adâncă, navele nu mai pot transporta aceeași cantitate de marfă ca în condiții hidrologice normale.

Într-o primă etapă, operatorii sunt nevoiți să reducă încărcătura navelor. Dacă nivelul apei continuă să scadă, marfa poate fi distribuită între mai multe nave, ceea ce crește costurile transportului.

În situațiile în care restricțiile devin prea mari, transportul fluvial poate ajunge să nu mai fie rentabil. Problemele nu se limitează însă la navele de marfă, deoarece nivelul redus al apei afectează și circulația navelor de pasageri.

Dunărea are în același timp mai multe utilizări. Fluviul furnizează apă pentru producerea energiei și agricultură, contribuie la alimentarea cu apă și are un rol important pentru ecosisteme.

Soluții diferite în Austria, Ungaria și România

Problemele provocate de nivelul scăzut al Dunării sunt întâlnite și în alte state riverane. În Ungaria, autoritățile caută soluții pentru asigurarea apei necesare centralei nucleare de la Paks.

Printre măsurile propuse se numără construirea unui prag în apropierea centralei și folosirea unor barje scufundate. Aceste intervenții urmăresc obținerea unei creșteri suplimentare a nivelului apei în zona centralei.

În România, situația de pe Dunăre a determinat, la rândul său, intervenții asupra cursului fluviului. La începutul lunii august, autoritățile au realizat lucrări pe brațul Bala pentru creșterea debitului pe brațul principal și îmbunătățirea condițiilor de navigație.

La Pîrjoaia a fost detonată roca, iar ulterior patru barje au fost coborâte în zona brațului Bala. Intervențiile au urmărit redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.

Cele trei state folosesc astfel metode diferite pentru a răspunde problemelor provocate de nivelul scăzut al apei. Austria încearcă să utilizeze mai eficient apa disponibilă pentru navigație, Ungaria urmărește asigurarea apei necesare centralei de la Paks, iar România intervine pentru redistribuirea debitului și îmbunătățirea condițiilor de navigație.