UE pregătește o decizie majoră privind forajele în Arctica. Ce presiuni sunt exercitate asupra Bruxellesului

Comisia Europeană urmează să decidă în octombrie dacă menține opoziția față de noile foraje în Arctica. Subiectul va fi analizat de cei 27 de comisari europeni în cadrul revizuirii strategiei UE pentru această regiune. Agenția Internațională a Energiei și Norvegia cer Bruxellesului să renunțe la actuala poziție. Informațiile au fost obținute de Euronews de la doi oficiali europeni care au solicitat protejarea identității.

Forajele în Arctica devin unul dintre cele mai sensibile puncte ale noii strategii europene

Forajele în Arctica reprezintă una dintre principalele teme asupra cărora Comisia Europeană trebuie să se pronunțe înainte de prezentarea strategiei revizuite pentru nordul continentului. Presa internațională a relatat anterior că UE analizează posibilitatea de a renunța la opoziția adoptată în 2021 față de noile proiecte de explorare a petrolului și gazelor în regiune.

Discuția are loc în timp ce blocul comunitar se confruntă cu o criză energetică provocată de închiderea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele comercializate la nivel mondial.

Interesul pentru Arctica a crescut pe fondul rezervelor importante de petrol, gaze și materii prime critice. Aceste resurse sunt esențiale atât pentru producerea tehnologiilor curate, cât și pentru dezvoltarea sistemelor de apărare, două domenii în care cererea a crescut considerabil.

Rusia și China și-au intensificat activitatea în regiune, inclusiv prin intermediul „Drumului de Mătase al Gheții”. Ruta maritimă arctică leagă porturi estice, precum Ningbo, de importante centre comerciale din Europa.

Declarațiile dure ale Statelor Unite privind intenția de a „dobândi” Groenlanda au provocat, de asemenea, îngrijorare în Europa. Acest context a determinat Uniunea Europeană să revizuiască strategia adoptată în 2021 și să acorde o atenție mai mare apărării și potențialului economic al regiunii, chiar dacă populațiile indigene din Arctica ar putea privi cu scepticism rezultatele procesului.

În urmă cu cinci ani, UE a adoptat o poziție fermă împotriva exploatării hidrocarburilor din regiune și și-a exprimat angajamentul de a se asigura că „petrolul, cărbunele și gazele rămân în pământ”.

Germania, Suedia și Finlanda au susținut, în linii generale, abordarea Comisiei Europene. Danemarca s-a aflat însă într-o situație delicată: a sprijinit obiectivele climatice ale UE, dar dispune de posibilități limitate de a le impune Groenlandei. Regiunea autonomă își controlează propriile resurse minerale, inclusiv rezervele importante de petrol și gaze despre care se estimează că nu au fost încă descoperite.

Comisia Europeană propunea atunci elaborarea unei obligații juridice multilaterale care să interzică noile explorări de petrol și gaze în Arctica și în regiunile învecinate. Inițiativa a fost susținută de Germania, dar strategia a rămas, în cele din urmă, doar un angajament politic fără caracter obligatoriu.

Cei 27 de comisari europeni vor decide dacă UE își schimbă poziția

Schimbarea de abordare referitoare la forajele în Arctica a fost susținută recent și de directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol. Acesta a cerut Uniunii Europene să reanalizeze opoziția față de noile proiecte de explorare a petrolului și gazelor, invocând riscurile care planează asupra securității aprovizionării.

Potrivit estimărilor prezentate de Euronews, războiul condus de Statele Unite împotriva Iranului a obligat UE să cheltuiască suplimentar 60 de miliarde de euro pentru importurile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale conflictului.

Spre deosebire de situația din 2021, hotărârea privind menținerea sau eliminarea opoziției față de forajele arctice va trebui luată printr-un răspuns clar, afirmativ sau negativ. Decizia îi va reveni Colegiului Comisarilor, format din cei 27 de lideri politici aflați la conducerea Comisiei Europene, a explicat unul dintre oficialii UE.

Norvegia desfășoară o activitate intensă de lobby pentru eliminarea restricției și deține rezerve vaste de petrol și gaze în Marea Barents. Cu toate acestea, poziția Uniunii Europene ar urma, cel mai probabil, să rămână neschimbată.

„Cel mai probabil, poziția UE va rămâne aceeași”, a declarat pentru Euronews al doilea oficial european.

Indiferent de hotărârea Comisiei, caracterul neobligatoriu al strategiei înseamnă că fiecare stat va putea lua propria decizie.

„Vă pot spune că multe state membre care nu sunt țări arctice au fost extrem de interesate de strategie”, a afirmat primul oficial european.

Paal Frisvold, coordonator al organizației neguvernamentale Alliance to Preserve the Moratorium on Oil Drilling in the Arctic, consideră că poziția UE va avea o greutate politică importantă și va putea influența planurile și strategiile altor regiuni, chiar dacă Bruxellesul nu dispune de instrumente juridice obligatorii.

Uniunea Europeană își dorește un rol geopolitic mai important în Arctica, însă principalul său instrument rămâne o strategie fără forță juridică. În aceste condiții, Bruxellesul depinde de capacitatea de convingere, de finanțare și de cooperarea statelor care controlează efectiv regiunea.

Norvegia anunță că va continua explorările indiferent de poziția UE

Norvegia și-a prezentat public poziția înaintea revizuirii strategiei europene și într-un moment în care temerile privind aprovizionarea cu petrol și gaze se intensifică înaintea iernii. Țara nu este membră a Uniunii Europene, dar reprezintă principalul furnizor de gaze naturale al blocului comunitar.

Autoritățile de la Oslo au anunțat că vor continua explorarea rezervelor de petrol și gaze indiferent de hotărârea adoptată de UE.

„În actualul context geopolitic și de securitate și având în vedere situația resurselor, cred că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor ale Europei”, a declarat recent ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland.

Paal Frisvold a respins argumentele ministrului norvegian și a avertizat că politicile europene privind protecția climei și tranziția energetică ar putea transforma noile investiții în active care nu vor mai putea fi valorificate. Printre măsurile avute în vedere se află electrificarea și trecerea la energie curată produsă în interiorul Uniunii Europene.

„Până în 2040, aceste politici ar putea reduce cererea de gaze a UE cu aproximativ două treimi. Acest lucru contează în condițiile în care noile zăcăminte descoperite în nordul Mării Barents pot avea nevoie de 15–20 de ani pentru a intra în producție. Câmpurile descoperite astăzi riscă să devină operaționale tocmai când cererea europeană de gaze va scădea puternic, ceea ce creează un risc evident ca acestea să devină active blocate”, a declarat Frisvold.

Grunde Almeland, membru al Parlamentului norvegian, Storting, nu a dorit să anticipeze decizia finală a Uniunii Europene. Parlamentarul a cerut însă Bruxellesului să își mențină opoziția față de noile proiecte de extracție a petrolului și gazelor din Arctica.

„Arctica este o regiune extrem de vulnerabilă și este deja puternic afectată de schimbările climatice. Ar trebui să protejăm acest mediu unic, nu să deschidem noi zone pentru extracția combustibililor fosili. Extinderea producției de petrol și gaze în Arctica nu reprezintă nici o modalitate sustenabilă de a răspunde nevoilor energetice pe termen lung ale Europei. Norvegia ar trebui să ajute Europa să accelereze tranziția către energie curată, în loc să promoveze extinderea forajelor în Arctica”, a declarat Almeland pentru Euronews.

Investițiile economice și militare ridică semne de întrebare pentru comunitățile locale

Noua strategie urmărește să stabilească prioritățile Uniunii Europene în Arctica și să identifice investițiile care ar putea beneficia de cofinanțare din bugetul comunitar. Potrivit primului oficial european, documentul va acorda o importanță deosebită componentelor economice și de apărare.

Mikael Janson, directorul North Sweden European Office, coordonează o rețea formată din 14 regiuni situate în zona arctică europeană, în nordul Suediei, estul și nordul Finlandei și nordul Norvegiei. Acesta se teme că viitoarele discuții despre Arctica vor ignora din nou perspectivele comunităților locale și regionale.

„În general, toată lumea este de acord asupra avantajului competitiv pe care îl au regiunile arctice în privința investițiilor în tranziția verde globală și în apărarea integrității zonei, în contextul luptei mondiale pentru putere pe care o vedem cu toții”, a declarat Janson pentru Euronews.

Reprezentantul regiunilor arctice europene susține că investițiile strategice trebuie însoțite de măsuri care să sprijine toate comunitățile și actorii economici locali, indiferent de dimensiunea acestora.

„Acestea trebuie să meargă mână în mână cu investiții sociale care să ajungă în toate părțile comunităților și care să țină cont de interesele și potențialul actorilor mici. Ceea ce lipsește din politica UE pentru Arctica este un răspuns european coerent: o parte a instituțiilor UE poartă un dialog cu populațiile indigene, în timp ce alta promovează o abordare de tipul «scoate totul din pământ», ale cărei efecte ajung să fie suportate de noi, la nivel local”, a spus el.