ANAF schimbă procedura pentru datoriile firmelor. Când poate fi obligată o altă persoană să achite restanțele

ANAF a publicat joi, în transparență decizională, un proiect de ordin privind atragerea răspunderii solidare pentru obligațiile fiscale restante. Procedura propusă stabilește cum va fi analizată situația fiecărei persoane vizate și exclude aplicarea automată a răspunderii numai în baza funcției sau a legăturii cu debitorul. Documentul reglementează și dreptul la audiere, consultarea dosarului și contestarea deciziei.

ANAF înlocuiește procedura întemeiată pe vechiul Cod de procedură fiscală

ANAF aplică în prezent procedura de angajare a răspunderii solidare în baza Ordinului președintelui instituției nr. 127/2014, act normativ elaborat potrivit prevederilor art. 27 și 28 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Ordonanța pe care se întemeiază actuala procedură a fost însă abrogată. Cadrul general aplicabil administrării creanțelor fiscale este reprezentat acum de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

În aceste condiții, administrația fiscală consideră necesară adoptarea unui nou ordin, fundamentat pe dispozițiile art. 25 și 26 din actualul Cod de procedură fiscală. Actul trebuie să reglementeze unitar etapele pe care organele fiscale centrale trebuie să le urmeze atunci când analizează atragerea răspunderii solidare.

Proiectul urmărește atât corelarea procedurii interne cu legislația fiscală în vigoare, cât și uniformizarea practicii structurilor fiscale. Un alt obiectiv este fundamentarea mai riguroasă a actelor emise în astfel de cazuri.

Analiza trebuie să identifice persoana vizată, acțiunile sau inacțiunile care îi sunt atribuite și obligațiile fiscale restante avute în vedere. Atunci când legea impune această condiție, organul fiscal va trebui să stabilească și existența relei-credințe, precum și legătura dintre conduita persoanei și imposibilitatea sau diminuarea recuperării creanțelor fiscale.

Noua procedură stabilește ce obligații pot intra în sfera răspunderii solidare

Proiectul de ordin prevede aprobarea unei noi Proceduri de atragere a răspunderii solidare, inclusă în prima anexă a documentului. Totodată, sunt propuse modelele formularelor necesare, caracteristicile de tipărire și regulile privind distribuirea, utilizarea și păstrarea acestora.

Documentul va delimita obligațiile fiscale pentru care poate fi atrasă răspunderea solidară, dar și datoriile care nu intră în domeniul de aplicare al mecanismului. De asemenea, va fi stabilit organul fiscal central competent să gestioneze procedura și vor fi identificate structurile care pot descoperi informații relevante pentru declanșarea acesteia.

Reglementarea descrie activitățile prin care informațiile și documentele sunt identificate, evaluate și administrate înaintea începerii procedurii. Sunt prevăzute și elementele pe care inspectorii trebuie să le examineze pentru a stabili existența relei-credințe sau a unei conduite imputabile, în funcție de situația analizată.

Pentru fiecare ipoteză de răspundere solidară prevăzută la art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală vor exista condiții distincte de analiză. Procedura va putea fi inițiată de organul de executare silită sau, după caz, de o altă structură competentă, care va transmite documentele justificative către organul fiscal responsabil.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care demersul trebuie oprit deoarece condițiile legale pentru continuarea lui nu mai sunt îndeplinite. Sunt stabilite, de asemenea, regulile privind emiterea și comunicarea Deciziei de atragere a răspunderii solidare, efectele acesteia, termenul de contestare și structura competentă să soluționeze contestația.

Calitatea deținută în raport cu debitorul nu va atrage automat răspunderea

Procedura propusă obligă organele fiscale să examineze individual situația fiecărei persoane vizate, fără să stabilească răspunderea solidară exclusiv în funcție de calitatea formală pe care aceasta o are în relația cu debitorul principal.

Inspectorii vor trebui să analizeze fapta sau conduita concretă atribuită persoanei, perioada în care aceasta s-a manifestat și obligațiile fiscale pentru care este avută în vedere răspunderea.

Verificările vor include elementele referitoare la reaua-credință ori la conduita imputabilă, precum și legătura de cauzalitate dintre comportamentul constatat și nerecuperarea sau recuperarea parțială a creanțelor fiscale.

Persoana vizată va putea consulta dosarul și va avea dreptul să fie audiată

Înainte de emiterea unei decizii, persoana vizată va fi convocată la audiere și va putea consulta documentele aflate la dosarul procedurii. Aceasta va avea posibilitatea să formuleze obiecții, să ofere precizări și să transmită un punct de vedere în scris.

Organul fiscal va fi obligat să examineze argumentele și înscrisurile prezentate înainte de a decide atragerea răspunderii solidare. Poziția persoanei audiate va fi consemnată și analizată în raport cu informațiile și documentele strânse în timpul verificărilor.

ANAF urmărește reducerea practicilor neunitare și fundamentarea deciziilor

Noile reguli sunt concepute pentru a consolida fundamentarea actelor administrative fiscale și pentru a limita diferențele de interpretare între structurile ANAF. Procedura trebuie să ofere o justificare clară pentru fiecare decizie, bazată pe situația concretă și pe conduita individuală a persoanei vizate.

O documentare mai riguroasă ar urma să susțină actele emise de organele fiscale inclusiv în cazul contestațiilor administrative sau al proceselor privind atragerea răspunderii solidare. Potrivit ANAF, promovarea proiectului este necesară pentru alinierea procedurii administrative la Legea nr. 207/2015 și pentru aplicarea unitară a regulilor de către organele fiscale centrale.